duminică, 31 mai 2020

Mai/Iunie 2020: Cu 4 zile X 10 ore de Moers Festival „live streaming” și cu-atâtea noutăți -de la Greg Fox, Karuna Trio, Gergö Borlai, John Zorn, David Torn, Crazy Doberman, Owl, etc....-, cine-și poate permite "relaxare"?


 * AjoyoAjoyo (Ropeadope, 2015)
....restanță/completare la postarea anterioară....

Încep cu câteva excelente albume de bateriști, unul mai interesant ca altul:
* Greg Fox (dr) – Contact (RVNG Intl., 2020)
....ca și pe anteriorul The Gradual Progression (RVNG Intl., 2017), bateristul venit din trupe agresive de „experimental metal” precum Liturgy, Ex Eye și Uniform, folosește pe acest al 2-lea la propriu și la figurat album solo, pentru a-și etala latura meditativă în monologul sofistical melodic și structural, tehnologia „percuției senzoriale”...
 -Greg Fox - Ill Being:
https://www.youtube.com/watch?v=nYwl489iDes




* Karuna Trio (Adam Rudolph, Ralph M. Jones & Hamid Drake) – Imaginary Archipelago (Meta Records, 2020)
....„Dedicat eclecticului saxofonist Yusef Lateef”, acest album „hipnotic, misterios, tribal și apropiat de natură” al unui trio de „forward-thinking musicians”, cred că e suficient sugerat și recomandat dacă mai adaug doar seturile instrumentale ale participanților:
 „- Adam Rudolph - membranophones (fingers and hands) idiophones, chordophones, overtone singing electronic processing
  - Ralph M. Jones - aerophones, voice
  - Hamid Drake - membranophones (sticks and hands), idiophones, voice”
Vă mai amintiți de Codona I, II și III? Aș face o recomandare „strongly” a albumului fanilor acestui trio cât și celor ai trupei și mai cunoscute Oregon.
Suport:
 - Karuna ("Compassion") (Meta Records, 2018)
 -KARUNA TRIO: Hamid Drake, Ralph Jones, Adam Rudolph - Ancient, Future, Now:
https://www.youtube.com/watch?v=RZSYHKwev5Y




* Gergo (Gergö) Borlai (dr) – The Missing Song (Blue Canoe Records, 2020)
„Track Listing:
01. Billy; 02. Gary; 03. Dennis; 04. Keith; 05. Steve; 06. Kirk; 07. Peter; 08. Terry; 09. Vinnie.
....numerele 4: Keith Carlock și 6: Kirk Covington corespunzând celor mai puțin cunoscuți dintre cei 9, pe restul de 7 „jazz aficionados”-șii români trebuind să-i știe. Fabuloasă este participarea
„Personnel:
Gergo Borlai: drums; Scott Kinsey: keyboards; Jimmy Haslip: bass, electric; Matt Rohde : keyboards; Dean Brown: guitar, electric; Mike Keneally: guitar, electric; Anton Davidyants: bass; Stuart Hamm: bass; Jimmy Earl: bass; Gary Willis: bass; Pete Griffin: bass; Anthony Crawford: bass; Hadrien Feraud: bass; Alex Machacek: guitar, electric; Pete Lukas: guitar, electric; Nguyen Le: guitar, electric; Mike Gotthard: guitar, electric; Katisse Buckingham: flute; Jos Carlos Suarez: percussion; Roman Labaye: bass.”
„Este o înregistrare care reușește în trei moduri”....le „zice” allaboutjazz.com....„echilibrează balansul între sesiunea-lecție „clinică” la tobe și ascultarea pentru delectare, iar în al 3-lea rând, este o recunoaștere autentică și generoasă, un „mulțumesc” adresat de autor celor 9 favoriți aflați printre cei mai mari toboșari ai vremurilor noastre”. Pentru finala piesă a 9-a, pregătită deja de anterioara 8, se reînvie spiritul lui Joe' s Garage (1979), desigur cu „observator central” (Gergo la voce), chitara lui Mike Keneally, același Gergo „jucând” rolul bateriștilor marcanți din acea epocă, în timp ce dintro altă dimensiune „Papa Zappa se uită în jos, sau într-o direcție, și zâmbește din garaj”. Titlul „Cântecul lipsă” l-aș interpreta în următoarea cheie: album-tribut / set de completări cu câte o piesă în stilul fiecăruia, la repertoriul celor 9 bateriști.

 -GERGO BORLAI | UK Drum Show 2019:
https://www.youtube.com/watch?v=XIhUMN3BZJY




* Benjamin Moussay (p-no, France) – Promontoire (ECM, 2020)
* Jean-Louis Matinier (acc), Kevin Seddiki (gtr) – Rivages (ECM, 2020)
....ECM post-50 intră întro fază retro?...Riscant să spunem asta despre muzică, grafica la coperți însă pare din direcția aceea:




* Tim Stine Trio – Fresh Demons (Astral Spirits, 2020)
Bruno Heinen Trio – Out of Doors (Heinen Records, 2020)....„classical, jazz piano trio”
Threadbare (Jason Stein) – Silver Dollar (NoBusiness Records, 2020)
....încă o fațetă a bas-clarinetistului din Chicago, debutul „free-improv / experimental jazz / hard rock” al acestui trio cu tobe și chitară fiind la fel de diferit cum sunt și Jason Stein’s Locksmith Isidore și Jason Stein Quartet (mai tradiționaliste) sau Nature Work și Hearts & Minds, care fuzionează cu sensibile diferențe între ele, jazzul cu metalul mai greu.




* Walter Smith III & Matthew StevensIn Common 2 (Whirlwind, 2020)
....După isprăvile din jazzul „mare”, „Grammy-ficat” (dar și „politic corect”, nu tocmai în sensul bun creativ) sub comanda unor nume ca Esperanza Spalding, Ambrose Akinmusire, Terence Blanchard, Dave Douglas, Eric Harland sau Terri Lynne Carrington, Walter (sax) și Matthew (chitară) recidivează la debutul duetului bine primit de pe In Common (1) (2018), alături de Linda (May Han) Oh (bass), Joel Ross (vibr) și de „rising piano star” Micah Thomas...
* Yaroslav Likhachev QuartetCrumbling (Jazzhaus Musik, 2020)
....debutul cu muzică exclusiv originală a saxofonistului „Russian-born, Germany-based”, cu Yannis Anft (p-no), Conrad Noll (bass) & Moritz Baranczyk (dr)....
* John Zorn – Virtue (Tzadik, 2020)
   ....„Acoustic guitar trio”-ul Bill Frisell, Julian Lage & Gyan Riley, același de pe Nove Cantici Per Francesco D'Assisi (Tzadik, 2019), de data asta cu muzica maestrului Zorn inspirată de stareța Iuliana a Norvegiei din sec. XIV, una dintre fondatoarele misticismului creștin.


















* David TornFur/Torn (Screwgun Records, 2020)
....improvizații solo chitară pe un disc anunțat/recomandat de fanzinele Wayside Music/Cuneiform...
 -David Torn - Live at Big Ears 2019:
https://www.youtube.com/watch?v=pw2urT1NS-Q&list=RDTmQQ09CyHAE&index=2
* Crazy Dobermanillusory expansion (Astral Spirits, 2020)
....„mai experimental și dincolo de jazz decât Bitches Brew” (Miles Davis), scrie într-un review, alte referințe fiind „Spontaneous Music Ensemble, Art Ensemble of Chicago și poate AMM, Sun Ra sau Gruppo di Improvvisazione Nuova Consonanza” pentru realizarea acestui colectiv de muzicieni în rotație din jurul lui Drew Davis, Tim Gick și John Olsen de la Wolf Eyes...




      Badal Roy (Amarendra Roy Chowdhury / Pakistan/Bangladesh, 75 ani), tabla & percution

* Art of the Duo: Amit Chatterjee & Badal RoyEndless Radiance (TUTU Records, 1997)

* Badal RoyOne in the Pocket (Nomad, 1997)
* Duofel & Badal RoyEspelho das Águas -Ao Vivo- (Caravelas, 1994)
* Naná Vasconcelos, Steve Gorn, Badal Roy & Mike RichmondAsian Journal (Nomad, 1994)
* Steve Gorn & Badal RoyYantra: Indian Ragas on Flute & Tabla (1983)
* Jon HassellEarthquake Island (Tomato, 1978)
....acest din urmă album, aici ca exemplificare a colaborărilor lui Badal Roy, are locul lui și mai important -ca să nu-i spun chiar primordial- în catalogul trompetistului veteran, în 1978 aflat în fruntea unui grup de excepție (vezi „back cover”-ul):








E foarte clar că muzica aceasta se adresează fanilor Trilok Gurtu, Zakir Hussain sau recent portretizatului de pe acest blog, parcă prin aprilie, Mark Nauseef...
 -Badal Roy - Equator:

https://www.youtube.com/watch?v=dtwSJZ4AACc
       
         Torsten de Winkel (Germany, 55 ani), chitarist...
....rememorând 2 albume pe care le știam/aveam (*), am mai completat cu câteva pentru a mai umple puzzle-ul chitaristului:
(*) Torsten de WinkelMastertouch (1986, Optimism)
(*) (Torsten) De Winkel & (Hellmut) Hattler – Humanimal Talk (veraBra, 1988)
* Torsten de WinkelTribute: Talking to the Spirits -live, 1991- (Hot Wire, 1993)
* Sasha Teuber`s (with Torsten de Winkel) – Basic Colors (Hot Wire, 1998)
* Bimbache Jazz y Raices (Torsten de Winkel) – La Condición Humana (ESC Records, 2008)
* Sasi Shalom, Torsten de Winkel (with Buster Williams, Al Foster, Ravi Coltrane, Jill Seifers) ‎– Long Time Coming (EFA, 1997)








 -Camino Verde Kompostion Torsten de Winkel Livemitschnitt:

https://www.youtube.com/watch?v=l_uqRK0kOlQ

* Owl (Signe Emmeluth & Karl Bjorå / Norway) – Mille Feuille (Sofa, 2020)
....duet de a-sax și chitară bine sudat deja din Megalodon Collective sau MMO-Ensemble, în ultima perioadă și mai mult odată cu formulele danezei Signe stabilită la Oslo, foarte prolifică și aflată întro imaginară familie cu „bunicul” Peter Brötzmann și „tatăl” Mats Gustafsson, ea fiind „fiica” avându-le surori pe Mette Rasmussen, Tineke Postma și Anna Högberg...
Suport:
* Emmeluth's AmoebaPOLYP (Øra Fonogram, 2018)
* Emmeluth's Amoeba ‎– Chimaera (Øra Fonogram, 2019)
* Spacemusic Ensemble (Norway) – Okay Okay Is Certified (Motvind Records, 2019)
 -Emmeluth's Amoeba live at CPH jazz 2019:

https://www.youtube.com/watch?v=TgDmZEoLEF8





                                Moers Jazz Festival 2020:
GRID (Matt Nelson, Tim Dahl & Nick Podgurski) – Decomposing Force (NNA Tapes, 2020)
  - GRID (Matt Nelson, Tim Dahl, Nick Podgurski) – GRID (NNA Tapes, 2017)
...a fost puțină „încălzire” pentru intrarea în atmosfera lui:
https://moers-festival.de/


....La un festival desfășurat în condiții precaute sub pandemie ca la oricare altul normal, se promovează ceva deja apărut, mai demult sau mai recent...ceva în pregătire încă nelansat sau se concertează fără un material din repertoriu anume prestabilit, selectiv de către artist, uneori improvizând ad-hoc. Am avut toate aceste situații întâlnite între 29 aprilie-1 mai la Moers, plus interviurile-discuții dintre prestații, plus proiecții video avansate tehnic și ingenioase, plus jocul actoricesc și pantomima celui din posterul-afiș de mai jos în diferite și neașteptate ipostaze zilnic și chiar între concertele din aceeași zi care au durat peste 10 ore, de la gunoier, zugrav, designer sau bucătar, la cosmonaut (?!)... Față de prima impresie/senzație când am văzut joi sau vineri pe pagina principală a programului atâtea nume tăiate cu o tușă groasă galbenă de „anulare”, până luni seara la final, un salt uriaș: situația s-a cam basculat în cel mai favorabil sens, cam pe la 180 grade!




* Jan Jelinek & Sven-Åke JohanssonPuls-Plus-Puls -LP- (Ni-Vu-Ni-Connu, 2018)
* Potsa Lotsa Xl (Silke Eberhard) – Song In Orange (Leo Records, 2020)
* Conrad Bauer, Matthias Bauer, Dag Magnus NarvesenThe Gift -live- (NoBusiness, 2020)

- TAU 5 (Philipp Gropper: t-sax)....urmează album în toamnă...
- The Mayfield (Heiner Goebbels: p-no)....„what a trip”!exclama un privitor, mie prestația de luni seară amintindu-mi imediat de formula pianistului și albumele cu Cassiber (1982–1992)
- The Notwist - The Messier Objects (2015)....ultimul album de studio
- David Friedman (vibr. „aerosolo”)
- Mariá Portugal (dr & voc, Brazil/Germany)....urmează album în toamnă...
...foarte bună mi s-a părut tânăra artista braziliancă în rezidență la Moers din ianuarie, revenind după ce anii trecuți fusese cu trupele Quartabê și Global Improvisers Orchestra, acum având-o alături printre alții pe Angelika Niescier (a-sax)
Mai puțin atent în primele 2 zile, am surprins totuși parțial și din prestațiile Grünen (piano trio, Germany), Lumisokea (electronic duo, Belgium/Italy), Sjaella (5-tet feminin a cappella, Germany), Niels Klein Trio & EOS Kammerorchester/Köln (Germany) și nine for three, cu Wolfgang Puschnig (reeds) (Austria)...
Sper ca Arte Concert/YouTube să păstreze „conserve” cât mai mult timp de la acest festival, am văzut că mai există și momente rămase de la ediția de anul trecut....Iată oferta deocamdată integrală de azi, cele 4 zile de la care chiar acum când scriu recuperez vizionând concertul de vineri al trupei franceze PoiL (înrudită stilistic cu „surorile” Le Grand Sbam și PinioL) de la care-mi lipsea tocmai noul album Sus (2019):
https://www.youtube.com/watch?v=a0zmkQT7Eew&t=24s
https://www.youtube.com/watch?v=_kZ0KjTo5fM 
https://www.youtube.com/watch?v=lq5EfE7Jn6w
https://www.youtube.com/watch?v=h4VJO4Z3WXs
...............................................................................................................................................................

Completări:
* Heiner GoebbelsStifters Dinge (ECM New Series, 2012)
* Heiner GoebbelsSurrogate Cities (ECM New Series, 2000)
* Heiner GoebbelsShadow / Landscape with Argonauts (ECM, 1993)
* Es Herrscht Uhu Im Land (Heiner Goebbels & Alfred Harth) – S/T (Japo/ECM, 1981)

* The NotwistSuperheroes, Ghostvillains + Stuff -3 LP live 2015- (2016)
* PoiL (France)  Sus (Dur et Doux, 2019)

...la setul basistului Torsten de Winkel (încă deloc abordat):
* Hellmut Hattler - Bassball (Harvest, 1979)
* Hellmut Hattler's Hattler - Bass Cuts (2004)
* Hellmut Hattler's Hattler - Mallberry Moon (2003)
* Hellmut Hattler's Hattler - No Eats Yes (2001)
* Hellmut Hattler's Hattler - The Big Flow (2006)
* Hellmut Hattler's Hattler - The Kite (2013)


marți, 26 mai 2020

Mai 2020 (II): R.I.P. Jimmy Cobb....apoi o „Privire periferică” (canadiană) spre noutăți, cu Whit Dickey, Christian Tamburr, Christian Wallumrød Ensemble, Joshua Crumbly, Jonathan Barber, Ajoyo, Dim Lighting, Dog Life, ASAF (Poland), „Jazz at Berlin Philharmonic X”, etc....


....R.I.P. Jimmy Cobb....(20 ianuarie 1929 – 24 mai 2020), bateristul fiind ultimul membru supraviețuitor al sesiunilor care au condus la crearea capodoperei jazzului din 1959, albumul seminal Kind of Blue al lui Miles Davis: ”Farewell to the kindest of the blue (and the swingingest too)” titra revista JazzTimes...
https://www.youtube.com/watch?v=kgRcCyey1hM

„Remember” binemeritat propus de Udi Koomran / "Avant Progressive", Facebook:
....Walter Quintus (15 aprilie 1949 în Bremen – 20 februarie 2017)....muzician (violonist), compozitor, inginer de sunet autodidact, maestru "Digital Soundboard" și producător la CMP Records unde a colaborat și participat activ la albume de-ale unor Jack Bruce, Trilok Gurtu, Mick Karn, Charlie Mariano, David Torn, Dark, Glen Velez, NDR Bigband, David Liebman, Joachim Kühn, Miroslav Tadić / Mark Nauseef, etc...Poate l-am amintit nu demult când m-am ocupat mai pe larg de percuționistul Mark Nauseef propus de același U.K., dar dacă poate n-am făcut-o, punctez și completez acum.

* Rova Channeling Coltrane: Electric Ascension  -CD/DVD/Blu-Ray- (RogueArt, 2016)
- „Electric Ascension”, o variantă la seminalul John Coltrane: Ascension (Impulse, 1965) cu formula extinsă Orkestrova Guelph (Jazz Festival):
https://vimeo.com/84702716/6f0252d7dd

* Whit Dickey (dr) – Morph -2 CD- (ESP-Disk', 2020)
....cu experiența căpătată în formulele conduse de Matthew Shipp, David S. Ware, Ivo Perelman, Joe Morris sau Rob Brown, bateristul activ de 3 decade pe scena Downtown/New York, odată cu apariția casei sale proprii Tao Forms la care este deja anunțat primul album foarte curând, este cu Morph la primul efort solo important, format propriu-zis din 2 discuri distincte:
....CD 1: Reckoning, duet cu Matthew Shipp (p-no)
....CD 2: Pacific Noir, trio cu Matthew Shipp (p-no) & Nate Wooley (tr)




Dave Stryker with Bob Mintzer and the WDR Big Band – Blue Soul (Strikezone Records, 2020)

* Christian Tamburr (vibr) – The Awakening: Sounds for Sculpture (Self Produced, 2020)
....coloană sonoră din 10 teme, cum ne spune și subtitlul compuse pentru tot atâtea lucrări ale sculptorului Seward Johnson decedat la finele lunii martie la aproape 90 ani doar cu puțin timp înainte de lansarea albumului, S.J. fiind autorul celebrei statui gigantice „Forever Marlyn” și a altor numeroase lucrări din metal pictate în bronz. Clint Holmes este vocalistul prezent în câteva piese pe un album cu o muzică care poate sta totuși bine „pe picioare” și fără vre-un suport vizual, pentru amatorii unui gen de jazz american destul de comun (ca să nu-i spun „conservator”)...
Suport:
   - Christian Tamburr Quartet – Java Jazz: With a Little Java and a Whole Lot of Jazz (Medei Music Solutions, 2006)
* Christian Wallumrød EnsembleMany (Hubro, 2020)
....același grup ca pe anteriorul disc Kurzsam and Fulger (Hubro Music, 2016), dar dovedind acum o estetică în evoluție prin faptul că sunetele acustice ale saxofonului, trompetei, violoncelului, percuțiile, pianul și harmonium-ul sunt însoțite de folosirea electronicelor de către fiecare dintre muzicieni, unele pasaje amintind de pionierii moderni experimentaliști Karlheinz Stockhausen, Arne Nordheim, Pierre Henry sau echipa de la BBC Radiophonic Workshop...




* Chris Montague (gtr, UK) – Warmer Than Blood (Whirlwind Recordings, 2020)
.....chitaristul care a cântat cu trupele Troyka și Slowly Rolling Camera, aici cu Kit Downes (organ, p-no) din Troyka și Ruth Goller (bass)...
Joshua Crumbly (bass) – Rise (Open Book Records, 2020)
....albumul „funk jazz” de debut pentru basistul care a mai cântat și cu Kamasi Washington, Leon Bridges, Lizz Wright, Ravi Coltrane și Anthony Wilson.




* Gianni Iorio & Pasquale StafanoMediterranean Tales (Enja, 2020)
....duet de bandoneon & pian cu rădăcini italo-argentiniene, pe urmele clasicului Astor Piazzolla dar și altor exponenți ai tangoului modern, cum s-a întâmplat și pe albumul anterior al cuplului, Nocturno (2017)...
* Jonathan Barber & Vision AheadLegacy Holder (Self Released, 2020)
....al 2-lea album de „swing clasic cu elemene de gospel, rock, soul și fusion” pentru bateristul de 30 ani votat #1 „Up-and-Coming Drummer of 2018” și care are deja în „backround” colaborări cu Pat Metheny, Nicholas Payton, Buster Williams, Jeremy Pelt, Wallace Roney, Terrace Martin, Jennifer Holiday, Harold Mabern, Steve Davis, Stefon Harris, etc...





















Peripheral Vision (Canada) – Irrational Revelation and Mutual Humiliation -2 CD- (Step3, 2020)
....dublu set al 4-tetului din Toronto condus de liderii compozitori Don Scott (gtr) și Michael Herring (bass), cu Trevor Hogg (t-sax) & Nick Fraser (dr) și câțiva claviaturiști invitați. Interesante și titlurile celor 2 discuri distincte (ca și la Morph de mai sus), Revelație irațională, respectiv Umilire mutuală...dar parcă și mai mult îmi place numele trupei „Viziune periferică” ce s-ar potrivi parcă și blogurilor mele, nu-i așa?




Ajoyo – War Chant (SHEMS Records, 2020)
....al 2-lea efort de „world jazz / Afrobeat, soul, funk & jazz” în care-au fost detectate ritmuri și influențe specifice din Camerun și Africa de Sud la sextetului condus de Yacine Boularès (s & t-saxes, b-clar), cu Sarah Elizabeth Charles la voce și un chitarist în trupă numit Michael Valeanu pe care-l suspectam încă de la debutul eponim Ajoyo din 2015 ca fiind un „Văleanu” cu origini românești, poate ale tatălui emigrat...Dar n-am găsit vre-un indiciu în acest sens, chitaristul născut la Paris în 1985 spunând pe site-ul propriu despre tatăl „meloman și chitarist amator” doar că i-a fost primul profesor de chitară. Pe coperta de mai sus, cu liderul cel înalt central, Michael e primul din stânga, iar în videoclipul virtual scos în izolarea pandemică cu muzicienii cântând acasă, cel din dreapta jos.
https://www.michaelvaleanu.com/about
 -AJOYO - War Chant - NPR Tiny Desk Contest 2020:
https://www.youtube.com/watch?v=kvWRz40Dj6o

* Anansi TrioCalling (Self Produced, 2020)
....Matt Belzer: sax, fl, clar; Larry Melton: bass; Mark Merella: dr & perc...
* Cory Weeds (sax, Canada) – Day By Day (Cellar Live, 2020)
....Saxofonistul din Vancouver proprietar la Cellar Jazz Club, demonstrând certe calități de interpret și lider pe un album dominat de covers-uri și piese standard, alături de pianistul aranjor David Hazeltine.
^ Dave MillerDave Miller (2020)....album eponim al unui „chitarist/compozitor à la Marc Ribot și Neil Young”, „^” fiind un semn pe care l-am pus datorită încadrării albumului ca „alternativ folk”; materialul anterior demonstrează însă că-l putem include pe chitarist printre jazzmeni:
- Dave Miller (gtr) – Old Door Phantoms (ears&eyes Records, 2016)....fiind bine cotat ****(*), adică cu 4 steluțe din 5 de către site-ul www. allaboutjazz.com....

Restanțe, completări, specialități:
* Dim Lighting (Andrew Trim: gtr) – Your Miniature Motion (Off, 2016)
....recomandare WAYSIDE MUSIC, un mix de jazz cu "African music, indie rock, folk, Americana and experimental music"
* Dog Life (Anna Högberg) – Dog Life (Omlott, 2014)
* Dog Life (Anna Högberg) – Fresh from the Ruins (Omlott, 2017)
....2 completări la portretul saxofonistei suedeze nu demult inserată printre noutăți datorită lui:
Anna Högberg Attack (sextet / Sweden) – Lena (Omlott, 2020)




* Micro-East Collective – 062099 (Umbrella, 1999)....„experimental jazz-rock”
* Han-earl Park, Catherine Sikora, Nick Didkovsky & Josh SintonAnomic Aphasia -live- (Slam Productions, 2015)

.....https://jazztimes.com/features/lists/jazztimes-10-key-post-bitches-brew-fusion-albums
....
05. Bennie Maupin: The Jewel in the Lotus (ECM, 1974)
07. Compost: Take Off Your Body (Columbia, 1971)
08. Wayne Shorter: Odyssey of Iska (Blue Note, 1971)
09. Joe Zawinul: Zawinul (Atlantic, 1970)
10. Airto: Seeds on the Ground (Buddah, 1971)

* ASAF (Poland) – Silent Prayer (Soliton, 2020)
      • Joanna Gajda – p-no
      • Piotr Jankowski – drums
      • Franciszek Pospieszalski – d-bass
      • Maciej Sikała – s & t saxes
https://www.youtube.com/watch?v=DDKoNubPfvM
 -Faith – Live - ASAF - Silent Prayer (Sikała, Gajda, Pospieszalski, Jankowski)
https://www.youtube.com/watch?time_continue=5&v=2jqOy4-ghPs&feature=emb_logo

* Pat Metheny80/81 (2 LP ECM 1980, Remastered 2020)



* V.A. (NES Trio, Black String, Majid Bekkas, Nguyên Lê) – Jazz at Berlin Philharmonic X: East - West -live- (ACT Music, 2020)
....la 30 de ani de la dispariția ambasadorului turc la Washington și promotor de jazz Nesuhi Ertegün (1917-1989), Siggi Loch, curatorul și boss-ul de la ACT Music a organizat un concert în memoria celui care i-a fost ca un tată, mentor și prieten și pentru care „Estul întâlnește Vestul” a constituit un sens central al vieții și carierei. E un dublu sens așadar aici pentru „NES”, prescurtarea de la Nesuhi dar și a prenumelui carismaticei Nesrine Belmokh (voc & cello), susținută de sud coreenii Black String ai lui Yoon Jeong Heo (interpret la geomungo), de marocanul Majid Bekkas (oud & guembri) și de franco-vietnamezul Nguyên Lê (ac/el-gtrs). Când pe alte planuri în aceste zile Est-Vest e sinonim cu relația tensionată între Asia și Europa pe fondul pandemiei coronavirus, pe harta culturală muzicienii de jazz fără frontiere se alătură și compun vectori de sens exact opus, chiar la un concert comemorativ: „dacă „viața bate filmul”, atunci după un asemenea eveniment am putea spune și că...„muzica (jazzul) bate viața”!



sâmbătă, 16 mai 2020

Mai 2020 (I): Jazzuri cu și fără...Puente între „Urgență” și „Alertă”, cu Liberty Ellman, Anna Högberg Attack, Erodoto Project, Songs of Tales, Yuri Goloubev, Lucian Ban Trio, Yuri Honing Acoustic Quartet, Min Bul, Semantics...


Amplu portret în 2 părți al percuționistului clasic Tito Puente făcut de Virgil Mihaiu în revista clujeană Steaua nr. 4 & 5/2020, cu prima parte citibilă aici:
http://revisteaua.ro/wp-content/uploads/Steaua-nr-4-din-2020.pdf

....Mi-am permis să preiau jocul ingenios de litere „Puente/punte” din titlul de mai sus, dar de data asta voi păstra succesiunea temporală a intrării albumelor în atenție și arhivă cu excepția ultimelor 4 titluri-restanțe de la final. Să fim bine înțeleși la o asemenea cantitate procesată, câteva zeci de titluri per postare: sunt atâtea pentru că nu caut doar inovația și originalitatea muzicală, care oricum sunt atribute destul de rare în fluxurile de noutăți și în jazzul contemporan în general, nici doar preferați consacrați de-ai mei, ci merg de la efect la cauză, oprindu-mă acolo unde găsesc detalii de genul origini de titluri, coperți, motivații și poveștile de multe ori interesante din spatele muzicii, mai atent la debuturi, formule inedite de trupe, case de discuri noi sau „neacoperite” suficient pe blog, reeditări marcante, recomandări ale unor specialiști melomani, așa-zise „arresting albums/titles” (termen mai complicat de tradus, oricum ceva în sensul de „atragerea atenției”), uneori mici portrete care știu că interesează pe cei care-mi mai dau uneori semnale, cel mai puțin contând majorii artiști gratulați din „mainsteam”-ul jazzului cu iz spre comercial și fără ceea ce consider eu că ar trebui să fie de către alții focalizat și tratat, cunoscând în linii mari scena, mass media națională și vectorii promotori. Oricum, mă simt tot mai singular -sindromul din acea glumă „eu centrez, tot eu dau cu capul”-  în „peisajul” mediatic autohton enclavizat și ultra limitat ca diversitate de expunere în limba română, nu mi-ar fi trecut nicidecum prin cap că se va atinge un asemenea grad de indiferență, ce-i drept pe fondul înmulțirii de surse și platforme ieftine internautice la dispoziție pt. jazzofili, mai ales de limbă engleză...Blogul s-a conturat astfel prin 2014, cam de prin momentul intrării Simonei Halep în Top 10 mondial WTA...și dacă-mi permiteți paralela, n-am mai părăsit nici eu poziția de-atunci, „jucând” și la dublu cu blogul de alter ego ALBUME INEDITE DIN COLECȚII ANONIME.

* The Lost MelodyNew Songs for Old Souls (Tie Records, 2020)
....„Un piano trio condus de circa 2 decade de Joe Davidian folosind pentru acest album, cum spune și titlul, „melodii elegante cu referire la trecut pentru a crea noi sunete pentru prezent”.
* Liberty Ellman (gtr) – Last Desert (Pi Recordings, 2020)
....când un membru din trupa unui lider cunoscut scoate un album solo, e apriori tentant să-l compari cu șeful, în cazul „chitaristului lui Henry Threadgill” fiind utile și Radiate (Pi Recordings, 2015)
și Ophiuchus Butterfly (Pi Recordings, 2006) care nu cred că au scăpat blogului din vedere...ori primele sale Orthodoxy (Red Giant/Noir Records, 1998) și Tactiles (Pi Recordings, 2003), ambele abia acum găsite și care-mi completează setul pe care abia aștept să-l comentez cu amicul MK, mare fan și de Henry Threadgill (de remarcat că pe Ortodoxie apare încă un alt muzician interesant aflat atunci imediat după debut, pianistul Vijay Iyer).
Referitor la titlu și tema Ultimului deșert, sunt similitudini mari cu un alt album despre care puteți citi mai jos, Blue to Red.



                                 Lena






* Anna Högberg (a-sax) Attack (sextet / Sweden) – Lena (Omlott, 2020)
....Girată de mentorul ei Mats Gustafsson, saxofonista de 35 ani revine după debutul Attack (Omlott, 2017) cu aproape aceeași trupă, mai puțin saxofonistul tenor înlocuit cu un trompetist, Lena fiind numele mamei sale. Ne facem o idee unde se plasează muzica ei din interviul din 2018 de aici:
https://www.freejazzblog.org/2018/03/anna-hogberg-interview.html
...Julie Kjær și Mette Rasmussen fiind celelalte 2 saxofoniste suedeze la concurență. De Mette m-am ocupat toamna trecută, posibil și de Julie mai demult...dar dacă poate mi-a scăpat, iată acum acest reper discografic:
  - Julie Kjær 3 - Dobbeltgænger (Clean Feed, 2016)

Diane Schuur – Running on Faith (Jazzheads, 2020)
Jerry Bergonzi (t-sax) – Nearly Blue (SaVant, 2020)
* Jazz at Lincoln Center Orchestra & Wynton MarsalisThe Fifties: A Prism (Blue Engine Records, 2020)

(*) Tatsuya Nakatani & Shane Parish - Interactivity (Cuneiform Records, 2020)
(*) Chad Taylor Trio feat. Brian Settles & Neil Podgurski - The Daily Biological (Cuneiform, 2020)
....au fost semnalate și succint descrise pe blogul ALBUME INEDITE DIN COLECȚII ANONIME



* Erodoto Project & Mirò String TrioMythos: Metamorphosis (Cultural Bridge, 2020)
....Cuplul Bob Salmieri (sax) & Alessandro de Angelis (p-no), împreună cu ceilalți, continuă evocarea lirico-narativă a miturilor și legendelor din spațiul mediteranean, acum chiar cu inspiratorul numelui de proiect Herodot -părintele grec al disciplinei numită „Istorie”-...și pentru care principalele surse ale Metamorfozelor au fost poeziile lui Ovidiu. Discul vine după anterioarele Stories: Lands, Men and Gods, respectiv Molòn Labè (Come and Get Them!) și e de remarcat acum apariția sporadică în instrumentație a flautului ritualic tradițional în Orientul Mijlociu, ney-ul.
* Ferdinando Romano feat. Ralph AlessiTotem (Losen, 2020)
....Un tânăr basist italian, în jur de 30 ani, cu un album frumos și melodios dar cam atât, de la Losen Records am ascultat și am semnalat și aici lucruri mai interesante...
* Jo David Meyer Lysne & Mats Eilertsen (gtr & d-bass) – Kroksjø (Hubro, 2020)
....Kroksjø este un lac cu meandre în formă de „U” din Norvegia, iar titlurile pieselor, alte lacuri sau sate de pe cursul râului șerpuit care l-a format, deci sursele naturale de inspirație pentru chitaristul JDML, în timp ce, stilistic/atmosferic, Terry Riley și Brian Eno sunt și ei amintiți în acest scurt dar mereu același obsesiv „voiaj”....
* Ian Carey Quintet + 1Fire in My Head: The Anxiety Suite (Slow & Steady Records, 2020)
....„jazz cameral și bebop „direct”, cu momente de avangardă” pentru formula „anxietății” trompetistului, dispoziție și stare se spirit generatoare care au urmat, ca și în multe alte cazuri de artiști și nu numai, alegerilor prezidențiale americane din 2016...
* Chip Wickham (woodwinds) – Blue to Red (LoveMonk Records, 2020)
....tot o temă angoasantă stă la bază și pentru acest album al unui britanic producător și muzician care a preferat flautele saxofoanelor pentru a ilustra sonor deșertificarea Terrei din cauza încălzirii globale, sugerată de schimbarea culorilor din titlu. Participă muzicieni din sau afiliați la Gondwana Orchestra, Sons of Kemet ori Fingathing, iar asocierile stilistice se duc de data asta spre jazzul spiritual de pionierat a lui Alice Coltrane și Yusef Lateef. Apropo de ultimul, a fost reeditat recent cel mai nigerian album al clasicului maestru:
Yusef Lateef – Hikima: Creativity (1983, Reissue 2019)




* PolyrhythmicsMan from the Future (Color Red, 2020)....„funk, jazz, world”
Lettuce – Resonate (Round Hill Records, 2020)....„funk, jazz”
Led Bib – It's Morning (RareNoise, 2019)
Dinosaur (Laura Jurd: tr) – To the Earth (Edition, 2020)
LP and the Vinyl (Leonard Patton & Danny Green Trio) – Heard and Seen (OA2 Records, 2020)
....calup de 5 noutăți cu trupe la care-am avut de la o primă audiție oarece dezamăgiri, ca limitare de stil la primele 2, comparativ cu trecutul mai interesant al din ce cunosc cu ei, la Led Bib și Dinosaur. Aici mi-amintesc și subscriu la ceea ce-mi scria recent din Germania același MK, destul de valabil aici și în general: „La trupa Conglomerate am avut și o problemă caracteristică multor formații jazz-rock, unde în controversa „tehnica instrumentală” versus „emoție creată” câștigă prima, în timp ce eu o prefer pe a doua!”

* Songs of TalesLife Is a Gong Show (Roots2Boot Recordings, 2020)
....Adăugăm încă o ispravă la realizările de până acum ale chitaristului G.G. lider, unele amintite pe blog -Ghost Lights, InroadsThink Like the WavesPeregrine FallsCooper’s ParkSafar-e-DaroonEjdeha-....acum într-un 4-tet cu o plajă stilistică lărgită de la „Afrobeat funk” la „Celtic jam”, expusă de configurația: Gordon Grdina (gtr), Jesse Zubot (vln), Petr Cancura (sax) & Jean Martin (dr)...




* Yuri Goloubev (d-bass) – Two Chevrons Apart (Basho Records, 2020)
....cu Asaf Sirkis (dr), Tim Garland (t & s-saxes) & John Turville (p-no)
* Aaron ParksLittle Big II: Dreams of a Mechanical Man (Ropeadope, 2020)
* Will BernardFreelance Subversives (Ropeadope, 2020)
Jon Balke – Discourses (ECM, 2020)
Lucian Ban, John Surman, Mat Maneri – Transylvanian Folk Songs: The Bela Bartók Field Recordings (Sunnyside, 2020)
....concretizarea și pe disc de studio a adaptărilor seriei de piese culese la începutul secolului trecut de Bela Bartók prin sate din Transilvania, culegere promovată deja „live” în turneul relativ recent ante-pandemie care a ajuns și la Timișoara.



Luciana Souza (Brazil) – Storytellers (Sunnyside, 2020)
* Ruthie FosterLive at the Paramount (Blue Corn Music, 2020)
* Jocelyn Gould (gtr) – Elegant Traveler (Posi-Tone, 2020)
* Kurt Rosenwinkel TrioAngels Around (Heartcore Records, 2020)
* Francesco Cataldo (gtr, Italy) – Giulia (AlfaMusic, 2020)
* Robby Ameen (dr) – Diluvio (Origin, 2020)
* Stephen Menold (bass, Canada) – On the Night Bus (Self Produced, 2020)....„debut album”
* Yuri Honing (t-sax) Acoustic Quartet (Netherlands) – Bluebeard (Challenge, 2020)
...lirismul și serenitatea muzicii saxofonistului, în ton cu anterioarele Desire (2015) și Goldbrun (2017)...și  toate 3 cu pianistul Wolfert Brederode, contrastează șocant de data asta cu destinatarul lui Barbă albastră (după povestea lui Charles Perrault), un „serial killer”din sec. XVII care și-a ucis mai multe neveste succesive, cu aluzie și la alte figuri europene istorice mult mai recente și cu atitudini misogine apropiate, precum celebrul pictor Pablo Picasso. Yuri Honing a mai cântat înainte și cu Pat Metheny, Charlie Haden, Kurt Rosenwinkel, Paul Bley sau Craig Taborn.
Sigur că printre ce se mai află între cei 2 de „Yuri” alături de Lucian Ban Trio sunt albume notabile, poate voi mai reveni. Giulia din titlu și de pe coperta albumului chitaristului Francesco Cataldo, deși pozată cu spatele, e foarte probabil fiica sa inspiratoare...
Suport:
   - Yuri Honing Acoustic Quartet (Netherlands) – Goldbrun (Challenge, 2017)









* Min Bul (Terje Rypdal, Bjørnar Andresen, Espen Rud) – Min Bul (S/T) (LP Polydor, 1970 / CD EmArcy, 2003)
....Min Bul -1970- Molde jazz [ Bjørnar Andresen & Terje Rypdal ]:
https://www.youtube.com/watch?v=8RvUgaR4GS0&list=RD8RvUgaR4GS0&start_radio=1&t=48

...alte RESTANȚE, REEDITĂRI, COMPLETĂRI:

* Louis de Mieulle (bass) – Defence Mechanism (2011)
* Maria Raducanu (Romania) – Ziori (Tzadik, 2010)




* Semantics (Elliott Sharp, Ned Rothenberg & Samm Bennett) – Semantics (LP Rift, 1986 / CD Klanggalerie, 2020)
* Bill Connors (solo gtr) – Theme To The Gaurdian -LP- (ECM, 1975)

...și întro notă mai optimistă, de ultimă oră, mai semnalez o noutate:
* Anne Mette Iversen Quartet +1Racing a Butterfly (Brooklyn Jazz Underground, 2020)
....noua realizare a basistei daneze de 48 ani stabilită în Brooklyn, cu o muzică pe urmele zborului unui fluture dintro dimineață de vară petrecută undeva prin zona Provence/Franța:
https://www.youtube.com/watch?time_continue=2&v=wwyrw-IHT8g&feature=emb_logo



joi, 30 aprilie 2020

April 2020 (IV): R.I.P...Tony Allen (79)...și noutăți cu Carole Nelson Trio, Charles Pillow Ensemble, Gard Nilssen’s Supersonic Orchestra, Heroes Are Gang Leaders, Mark Nauseef (portret), Zauss, Paolo Angeli, Network/Conglomerate, etc...


R.I.P....Tony (Oladipo) Allen (1940-30 aprilie 2020)....
..."poate cel mai mare baterist care a trăit vreodată", zicerea de cândva a marelui Brian Eno ne „sună” acum postum altfel, desigur mai trist în ceea ce-l privește pe bateristul autodidact nigerian din grupul lui Fela Kuti Africa '70 și unul dintre cofondatorii genului „Afrobeat” (cu ruda sa apropiată „Afrofunk”). A fost în 2017 pe afișul festivalului Plai dar n-a mai ajuns la Timișoara....
Ultimul său album recent apărut și anunțat de mine pe-aici, colaborarea cu un trompetist clasic imens al jazzului sud-african, dispărut în 2018:
 - Tony Allen & Hugh MasekelaRejoice (World Circuit, 2020)
Dispariția lui Tony Allen s-a întâmplat în Franța, se pare din alte cauze fără legătură cu ravagiile lui Covid-19, exact de Ziua Internațională a Jazzului când -apropo- s-au „adunat” mai mulți muzicieni dintre cei mai expuși, mai toți „politic corecți” și cu premii Grammy la activ și-au încropit-o de-un show „online”. Dacă v-a plăcut și credeți că acolo era expus cel mai bun jazz din ce există, nu mai continuați sau mai citiți eventual ce-am scris până pe la Gard Nilssen sau Heroes Are Gang Leaders, n-o să vă folosească restul...un REST conform criteriilor personale de evaluare pentru care-mi permit majusculele și prin care eu am aniversat respectiva IJ-Day, înainte și după 30 aprilie.
„Jazz smells funny”, spunea Frank Zappa și pentru a mirosi astfel el dădea până când ne-a părăsit în 1993 și soluția, valabilă cu-atât mai mult și azi: „fără deviere de la normă, progresul nu este posibil”, „normă” însemnând, din păcate, și alinierea de „turmă” a gusturilor muzicale de pe la noi dublată de lipsa de apetență la ce e nou și actual....
 -Tony Allen & Hugh Masekela - 'Rejoice' - Album Listening Session:
https://www.youtube.com/watch?v=1ffrRp7oHIY

*John Carroll KirbyMy Garden (Stones Throw Records, 2020)....„ambient, electronic, jazz”
....era doar amintit în ultima postare însă-l reiau pentru că am considerat că merită câteva cuvinte, Grădina mea fiind un amestec de „acid jazz” spilcuit, improvizație sintetică și ciudate miniaturi de sampling-uri „new age”, toate prezentate mai mult ca melodii de coloană sonoră de film cu estetica unui „lounge jazz” distopic decât ca piese structurate în sine pentru un album (al 4-lea) de studio al pianistului compozitor și producător din Los Angeles.
 -John Carroll Kirby - Wind:
https://www.youtube.com/watch?v=0F__oGUUWHg

Tom Misch & Yussef Dayes – What Kinda Music (Blue Note, 2020)...„electronic, funk, UK jazz”
....nimic deosebit, poate doar de remarcat că Blue Note-ul -un label altfel conservator/tradiționalist- manifestă totuși deschidere și lasă loc și unor noi artiști să le mai reîmprospăteze catalogul, un vocalist/chitarist de „nu-jazz” și un tobar apropiat de mai cunoscutul Yussef Kamaal...
Pentru amatorii de jazzuri mai convenționale, încă 6 titluri noi:
* Jon Stickley Trio  Scripting the Flip (Crossroads Label Group, 2020)....„bluegrass, folk, jazz”.....un mix fluent expus într-un format cu chitară, vioară și tobe.
Tony Barba (t-sax & b-clar) – Blood Moon (Shifting Paradigm Records, 2020)
John DiMartino (p-no) – Passion Flower: The Music of Billy Strayhorn (Sunnyside, 2020)
Orrin Evans (p-no) – The Intangible Between (Smoke Sessions, 2020)
Enrique Haneine (Mexico/USA) – Unlayered (Elegant Walk Records, 2020)
....bateristul pianist nominalizat nu demult la Grammy, cu un reușit album pe care se mai remarcă și tenor-saxofonista Catherine Sikora.
Carole Nelson (p-no & s-sax / Ireland) Trio – Arboreal (Blackstairs Records, 2020)....veterana londoneză stabilită din 1986 în Irlanda este la a 2-a ispravă cu trioul, după One Day in Winter din 2017 și separat de cariera ei ca vocalistă în premiatul duet pop-art Zrazy existent din 1992. Stilul aerisit pianistic, elegiac și meditativ inspirat de zona muntoasă unde locuiește, i-au adus prin cronici pianistei budistă Zen analogii cu Bobo Stenson, Tord Gustavsen și chiar cu Keith Jarrett, recent muzica noului album fiind interpretată în izolare în seria de concerte de pe YouTube: „Music Network presents The Butterfly Sessions” (10th April 7.30pm)” 
 -Beneath the Surface by the Carole Nelson Trio:
https://www.youtube.com/watch?v=MxvjW4LEhAQ



* Charles Pillow EnsembleChamber Jazz (Summit Records, 2020)
  - Charles Pillow Large Ensemble – Electric Miles (MAMA Records, 2018)...„17 piece”
....2 „piese” grele și noi cu alto-saxofonistul și profesorul asistent de 60 ani care, apărând pe peste 100 titluri de albume, cântase printre alții cu Maria Schneider, Dave Liebman, David Sanborn, Bob Mintzer, John Scofield...iar mai recent cu Brad Mehldau. În afara jazzului, lista de colaboratori este comparabilă și-i include pe Paul Simon, Bruce Springsteen, Mariah Carey, Chaka Khan sau Jay-Z....
 -Charlotte and Evan:
https://www.youtube.com/watch?v=zXFSj-ZcVVw























* Gard Nilssen’s Supersonic OrchestraIf You Listen Carefully the Music Is Yours -live at the Molde International Jazz Festival, July 2019- (Grappa Musikkforlag AS, 2020)
....Mare concurență mare scandinavă, cel puțin ca nume, pentru mai restrânsa formulă Thomas de Pourquery & Supersonic din Franța....și vreau să cred că din micul dar activul grup de fani români ai jazzului norvegian, aș pute să-i zic „grupul Gărâna (J.F.)”, se va găsi măcar o „voce” să remarce și eventual să recenzeze mai pe larg cu titlu de recomandare acest disc de debut al formulei destul de atipice de pe „Dacă asculți atent muzica, este e ta”: unde, de ex., toți cei 16 componenți „supersonici” sunt creditați (și) la „percuție”, 3 fiind de bază bateriști, inclusiv liderul...iar multe alte instrumente sunt dublate sau triplate, dar neexistând în tot setul nici pian (clape), nici chitară. În plus, cine urmărește acest blog va recunoaște mai jos cel puțin vreo 6-7 nume „crème de la crème” din jazzul actual norvegian, artiști de care m-am ocupat și separat când respectivii scoteau vre-un disc sau se remarcau pe la festivaluri:
„- Hanna Paulsberg: tenor sax, percussion;
  - Kjetil Møster: saxes, percussion;
  - André Roligheten: saxes, bass clarinet, percussion;
  - Per Texas Johansson: tenor sax, contrabass clarinet, clarinet, percussion;
  - Maciej Obara: alto sax, percussion;
  - Mette Rasmussen: alto sax, percussion;
  - Eirik Hegdal: saxes, clarinet, percussion;
  - Thomas Johansson: trumpet, percussion;
  - Goran Kajfes: trumpet, percussion
  - Erik Johannessen: trombone, percussion;
  - Petter Eldh: double bass, percussion;
  - Ingebrigt Flaten: double bass, percussion;
  - Ole Morten Vågan: double bass, percussion;
  - Hans Hulbækmo: drums, percussion;
  - Håkon Mjåset Johansen: drums, percussion;
  - Gard Nilssen: drums; percussion”


Dacă unora li se pare muzica prea...undulat-contorsionată, felul scrisului de pe copertă (vezi mai sus) tocmai îi avertiza ingenios despre asta, cum s-a întâmplat nu o dată cu partea grafică a discurilor...
 -Bøtteknott / Elastic Circle:
https://www.youtube.com/watch?v=HQW20BOeii8


* #BloomerangsMoments and Fragments (Instru Dash Mental Records, 2020)
....un colectiv internațional de muzică stabilit în orașul Bloomington / Indiana și dedicat explorării genurilor muzicale din întreaga lume, integrând diferitele culturi și sunete ca vehicul de exprimare a unui limbaj universal comun prin intermediul muzicii: „Bossa Nova, Jazz, Blues, Candombe, Jazz Fusion, Instrumental, Jazz, World Fusion, Flamenco, Classical, Blues, Fusion, World Music, Tango, R&B”...Îi consemnez pe cei mai importanți contributori (mai ales primii 2): Rodrigo Cotelo (gtr, director muzical), Chris Parker (dr), Stefan Lenthe (bass) & Clay Wulbrecht (p-no)...dar pe mine pe discul acesta nu m-au impresionat nici momentele, nici fragmentele, dincolo de faptul că apare și aici mult-prea-des-invocatul „journey”, risc să fac deja alergie când citesc termenul ăsta.
În schimb, cam de pe-aici încep surprizele plăcute...

* Heroes Are Gang LeadersArtificial Happiness Button (Ropeadope, 2020)
....James Brandon Lewis (sax) & Thomas Sayers Ellis (poetry) și al lor autodefinit „ansamblu literar de free-jazz”, revin cu un surprinzător album, mult peste așteptări pentru ce găsim de regulă în catalogul Ropeadope Records, dar altfel în spiritul producțiilor lor anterioare. Nu știu cât am insistat anul trecut asupra lui The Amiri Baraka Sessions (Flat Langston's Arkeyes, 2019),...care era tributul adus mentorului lor, scriitorul antirasial și critic muzical afro-american Amiri Baraka pe numele său adevărat (Everett) LeRoi Jones (1934-2014), în timp ce Gil Scott-Heron este în mod cert un alt reper clasic inspirator pentru arta și estetica HAGL, colectiv lărgit pentru acest al 5-lea album la peste 20 muzicieni și depășind totodată și cadrul de album-tribut, spre un concept ca un fel de „Sun Ra pe Broadway” sau „o versiune a lui Funkadelic cântând din repertoriul lui Archie Shepp”, cum au fost Eroii descriși prin cronici. Ciudat de scurtă și etichetarea stilistică „jazz New York” de pe bandcamp.com (unde se poate asculta albumul integral), altfel însă generoasă cu detaliile distribuției diferită de la piesă la piesă:
https://heroesaregangleaders.bandcamp.com/







Suport:
* HAGL (Heroes Are Gang Leaders) ‎– The Avant-Age Garde I Ams of the Gal Luxury (Fast Speaking Music, 2017)
* Heroes Are Gang LeadersHighest Engines Near / Near Higher Engineers (Fast Speaking Music, 2019)
....alături de alte producții sub sigla newyorkeză Fast Speaking Music, unele implicându-l pe chitaristul Thurston Moore din Sonic Youth, de ex.:
* Clark Coolidge + Thurston Moore + Anne WaldmanComes Through in the Call Hold (2013)

                                           Mark Nauseef 
De pe www.discogs.com:
„Real Name: Mark Nauseef
Profile: US rock & jazz percussionist, born in 1953 (June 11), who has had numerous collaborations with artists like The Velvet Underground, Thin Lizzy, Lou Harrison, Markus Stockhausen and Rabih Abou-Khalil. Co-producer, alongside Walter Quintus, of a series of traditional Balinese and Javanese music.
Sites: marknauseef.com, Wikipedia, furious.com
In Groups:
Dark, ELF, G-Force, Ian Gillan Band (1975-1978), Information, Michel Godard Quartet, The NDR Big Band, The Velvet Underground, Thin Lizzy, Wizard's Convention”...
Israelianul Udi Koomran l-a propus pe Mark Nauseef ca subiect de dezbatere pe pagină sa de Facebook „Avant Progressive”. Ideea mi-a plăcut pentru că nu-l aveam tocmai proaspăt în memorie și după ce-am văzut și ce multe „goluri” am în discografie, mi-am propus frumoase rememorări, completări și o rearanjare cât mai optimă și logică a realizărilor. O listă mai extinsă a colaborărilor, de unde-am mai aflat și că Miroslav Tadić -chitaristul cu origini sârbești- este considerat de către Mark Nauseef „alter egoul“ său muzical, găsisem aici:
http://panrec.com/artists/mark_nauseef

* Evan Parker, Mark Nauseef, Toma GoubandAs The Wind (PSI, 2016)
* Joachim Kühn, Mark Nauseef, Tony Newton, Miroslav TadićLet's Be Generous (CMP, 1991)
* Mark NauseefAll In All In All (Relative Pitch/RPR, 2018)
* Mark NauseefPersonal Note (LP CMP 1982, CD Jimco, remaster 1994)
* Mark Nauseef & Miroslav TadićThe Snake Music (CMP, 1994)

















* Mark Nauseef, Kudsi Erguner, Markus Stockhausen, Bill LaswellNo Matter (Metastation, 2008)
* Markus Stockhausen, Miroslav Tadić & Mark NauseefStill Light (For Paracelcus) (MA Recordings, 1996)
* Wadada Leo Smith, Walter Quintus, Katya Quintus, Miroslav Tadić & Mark NauseefSnakish (Leo Records, 2005)

(*) Dark (Leonice Shinneman, Mark London Sims, Mark Nauseef, Miroslav Tadić, Catherine Guard) - Dark (CMP, 1986)
(*) Dark (Leonice Shinneman, Mark London Sims, Mark Nauseef, Miroslav Tadić) - Tamna Voda (CMP, 1988).....primul album în care-l „vedeam” pe jazzistul M.N. (Information fiind descoperit mai târziu)
Michel Godard, Miroslav Tadić, Mark Nauseef – Loose Wires (Enja, 1997)
Michel Godard Quartet – Una Mora (Label Hopi/CMP, 1996)
Kudsi Erguner – Ottomania: Sufi-Jazz-Project (ACT Music, 1999)






 -Mark Nauseef | Ikue Mori | Evan Parker | Bill Laswell ‎– Near Nadir [Full Album]:
https://www.youtube.com/watch?v=wyQKNpSxA3Y
 -Mark Nauseef - Snakish [full album]:
https://www.youtube.com/watch?v=iK7e_aRcdBU
 -Mark Nauseef: Wun-Wun (1984) [Full Album]:
https://www.youtube.com/watch?v=pYps399Q8_o


....uitasem complet de albumul Wun Wun, noroc că mi l-a amintit YouTube-ul. Mai trebuie relevată componenta etno a muzicii percuționistului care-l pune de aceleași parte a baricadei cu Trilok Gurtu sau Zakir Hussain, pe ai căror fani, în special, îi poate viza opusul M.N....dar cu destule diferențe care se lasă descoperite, pe de o parte...iar pe de alta, având în vedere că cei 2 au vizitat și concertat prin Ro, fiind mult mai promovați, era cu-atât mai utilă o retrospectivă a celui care, din câte știu, n-a călcat niciodată pe pământ românesc (deși prin Miroslav Tadić atras și conectat la folklorul din Balcani, puntea de legătură era teoretic creată)....

Din afara jazzului sau etno-jazzului, importante ar fi acestea:
* Ian Gillan Band - 3 albume de studio (Ian Gillan Band, Scarabus și Clear Air Turbulence) și Live at Budokan...
* elf (Ronnie James Dio, pre-Rainbow) – Trying To Burn The Sun (1975)....(al 3-lea si ultimul)
* G-Force (Gary Moore) – G-Force (1980)
* Information (George Kochbek, Joachim Kühn & Mark Nauseef) (Germany) – S/T (1981)
* Eddie Hardin's Wizard's Convention – Wizard's Convention (1976)
...surpriza mare fiind ultimul, Convenția Vrăjitorului acum descoperit ca proiect/trupă/album unicat de supergrup format de fostul claviaturist din Spencer Davis Group.





 -WIZARD'S CONVENTION - Until Tomorrow : Part I, II, III, IV (1976)
https://www.youtube.com/watch?v=jrDEiKTVU1Y

* Csaba Deseő feat. Dieter Reith & Åke PerssonFour String Tschaba -LP- (MPS, 1975)
* Csaba Deseő Jazz Quintet & Friends (with Babos Gyula) – Ultraviola -LP- (Hungaroton/Pepita, 1977)
....cele mai reprezentative mărturii pe disc din anii '70 ale veteranului maghiar de 81 ani maestru la vioară și violă (ocazional la saxofon), primul cu un grup germano-suedez, al 2-lea cu altul complet diferit, autohton.
 -Ultraviola (Hungria, 1977) de Csaba Deseő:
https://www.youtube.com/watch?v=uRme-uuT-cg




Zauss (Francesco ZAgo & Markus StaUSS, Swiss) – Neulich neben der Grenze („Close To The Frontier”)  (Fazzul Music, 2006)
....„muzică liber-improvizată, experimentală, pentru ascultătorul aventuros...necesitând atenția completă” se descria pe undeva, a unui duet de chitară electrică cu efecte („Za”) și saxofon soprano („Uss”)...„Senza Eleganza”, cum ne avertiza și titlul celei mai lungi piese.
https://www.seaoftranquility.org/reviews.php?op=showcontent&id=9854
Baracca e (&) Burattini (Italy) – Interland (Mama Barley, 1981)
....excelent trio de jazz-rock „fusion” italian de început de deceniu pe un disc rar cu Luciano Zaffalon (keybs), Gianni Melis (bass) și Sandro Marangon (drums)





...„and the winners is”...:
* Paolo Angeli (gtr, Italy) – Nita: L' Angelo Sul Trapezio (An Imaginary Soundtrack) (ReR Megacorp, 2005)
....dacă zic „cel mai bun album” al chitaristului ar fi poate puțin riscant, bazându-mă la unele exclusiv pe părerile amicilor din Germania, nu pe răbdarea derulărilor integrale și pe atenția mea proprie. Dar la acesta m-am concentrat și m-a „prins” totalmente, de-aici și tentația superlativelor: e apărut și deci atinge pretențiile de la ReR Megacorp, e conceptual, a durat 8 ani, implică circa 30 muzicieni, î-l etalează pe P.A. și ca talentat și sensibil vocalist, etc...O cronică din 2011, fără o cotație dintre cele mai mari -3,5 steluțe din 5 posibile- includea analogii detectate în muzicile albumului cu Lindsay Cooper, Frank Zappa și L'Ensemble Rayé. Mie mi-ar fi ajuns doar ultimul nume dintre cele 3 ca impuls să mă intereseze acest album...abia aștept alte păreri!
 -Paolo Angeli - Nita (L'Angelo Sui Trapezio)
https://www.youtube.com/watch?v=J-Pk0KJe7GI



*Network (Conglomerate) – Precisely the Opposite of What We Now Know to Be True (Progressive International, 1995 / Wenlock, 1999)
....Titlu de album foarte interesant, atrage imediat atenția: Tocmai opusul a ceea ce știm acum a fi adevărat, ca și numele trupei schimbat (oare de ce?) la reeditarea de după 4 ani, ca și al piesei „Jazz Incident”...dar dincolo de astea, cel mai important e că avem aproape 75 minute de muzică originală, cu Hugh Hopper invitat la bas....cu teme pline de „miez”, un „conglomerat” absolut captivant compozițional, interpretativ și improvizatoric, de luat în seamă desigur ca entitate în sine nu doar de fanii (genului) Soft Machine la care nu mi s-a părut deloc că stilistic se face vreo trimitere, oricum nu ușor sesizabilă.


























....Confirmarea că lucrurile stau cam așa avea să-mi vină de la debutul:
* ConglomerateThe Bible Says (Impetus Records, 1990)
....de aproape 70 min. cu dezvoltări și solouri parcă și mai spectaculoase culminând cu tema-titlu de la final. Cele 2 albume sunt genul acela rar după care ascultări, găsind numele făptașilor și constatând că nu-ți sunt (prea) comune, îți vine să te-apuci imediat de investigații dacă..pe unde și cu cine-au mai cântat, mă refer mai ales la cei 3 „artizani” principali din pozele de pe copertă: Tedd Emmett, Tim Crowther și Steve Clarke (fără a-i lua din meritele la clape ale lui Steve Franklin)...și cum mă așteptam, mi se confirmă la o primă vedere, doar le zicea Conglomerat: 64 Spoons (Jakko M. Jakszyk), In Cahoots, Radius, Geoff Serle's Research...dar mă opresc deocamdată la 2 trupe/albume, deși părând mai potrivite blogului AIDCA/„victimofspecialrock”: 

* Groon - Refusal to Comply (1994)....cu Tim Crowther și Steve Clarke
* Steps - S/T (EMI, 1977)...,cu Steve Franklin
....deci un prea interesant filon creativ ca să nu fiu obligat să spun „va urma”, indiferent pe care dintre bloguri...