luni, 23 aprilie 2018

„Muzica divină” a lui Bob Northern (a.k.a. Brother Ah)

„Robert Northern este un gigant pierdut - un nume de care aproape nimeni n-a auzit....”

Ca mulți alții din generația sa, Robert Northern lega două lumi aparent opozite, cântând ziua la corn francez după partituri în orchestre de muzică clasică iar seara târziu jazz improvizat în cluburi. La finalul anilor '50 și în anii '60, atrage ca talent precoce atenția unor titani care-l recrutează ocazional ca „sideman”, mai ales în formule de Big Band: Miles Davis, John Coltrane, Thelonious Monk, Roland Kirk, Donald Byrd, Charlie Haden, Don Cherry, Freddie Hubbard, Eric Dolphy, Sun Ra, Gil Evans, Quincy Jones, etc. Vocația de compozitor și-a descoperit-o destul de târziu pe la 35 ani prin 1969 în nopțile cu perioade de transă de după repetițiile cu trupa producției musical-ului „1776” de pe Broadway, în apartamentul său de atunci din Upper East Side / Manhattan. Stările de inspirație erau finalizate dimineața la „cald” cu interpretarea la pian și notarea pieselor pe partituri. Așa s-a născut primul material cu care începea o serie unică de albume de neocolit pentru orice fan de „spiritual” și „free jazz”. A continuat să cânte și după 1983 renunțând la corn în favoarea flautului și percuției, muzică „vindicativă” în universități de medicină și diverse spitale.
Ca și David Garland pe care l-am focalizat nu demult, Brother Ah/Bob Northern a avut și el o perioadă de aproape 20 ani un program propriu săptămânal de jazz "The Jazz Collectors" la postul de radio WPFW-FM din Washington D.C., porecla „Fratele Ah” fiindu-i însă atribuită nu de ascultători ci de studenții săi din anii de profesorat de la Dartmouth College/Hanover, Brown University și Levine School of Music din Washington. „Acei studenți care credeau în filozofia mea, în ceea ce-i învățam și cărora le plăcea și muzica” -își reamintește Northern. „Meditam cu ei împreună, înainte de fiecare cântare, înainte de tot ce făceam”.
Brother Ahh (Robert Northern: French horn) with special guest Max Roach - Sound Awareness (Strata-East, 1972)....înregistrat clandestin întro clasă de la Hunter College / New York cu un magneofon Tandberg cu 4 piste, piesa centrală fiind “Beyond Yourself (The Midnight Confession), cu contribuția cello-istei Pat Dixon.

Brother Ah ('s) Sound Awareness - Move Ever Onward (Strata-East, 1975)...album compus într-un sens mai tradițional, de tipul „hippie jam session” și înregistrat într-un studio din New York cu fratele său vocalistul Kwesi Northern și saxofonistul Pat Patrick între participanți...cu sitar, tabla și koto în arsenalul instrumentar și pe versurile meditației transcedentale ale poetei Ayida Tengamana.

Brother Ah & Sounds Of Awareness - Key To Nowhere (Divine Records, 1983)...oferă un mix eclectic de instrumente incluzând acum harpa, kaliba, gonguri și variate percuții inspirate din cele 7 veri consecutive petrecute de autor în anii '70 în câteva țări africane.

Am folosit informații din articolul „The secret, unreleased albums of Brother Ah, D.C.’s jazz guru” a lui Michael J. West/The Washington Post, 8 septembrie 2016.





La 84 de ani pe care-i va împlini pe 21 mai, acest guru al lumii jazzului aproape necunoscut chiar la el în țară -în principal French horn-ist și flautist- se bucură de o târzie recunoaștere prin apariția unui material „never-before-heard”, tot un set de 3 CD-uri cum a fost și cel reeditat din 2016 cu albumele oficiale de mai sus și grație aceluiași Mike Sniper, colecționar din Brooklin și proprietarul casei de discuri Manufactured Records profilată pe reeditări. Coperta sugerează că materialul de circa 2 ore și jumătate ar proveni, cel puțin la anterior datatele Disc 1 „The Sea”  și Disc 2 „Meditation”, din sesiunile până acum secrete ale lui „Key To Nowhere”:






* Brother Ah(h) (Robert Northern: trumpet, flute, perc, etc) - Divine Music -3 CD- (Manufactured Recordings, 2017)
      - Disc 1: „The Sea” (1978)
      - Disc 2: „Meditation” (1981)
      - Disc 3: „Searching” (1985)

„Divine Music” prezintă o istorie alternativă - o muzică evoluționistă - miting de jazz, avangardă, muzică clasică, soul, gospel, blues, „new age” și nenumărate muzici indigene de pe tot globul. O voce a înaltei conștiințe, inclusiv politice. Muzică neagră. Muzică americană. Muzică socială și spirituală. Muzică globală, sfidând timpul și desființând bariere, unică și diversă, semnficativă istoric, rescriind trecutul cu fiecare notă și oferind un nou mod de a ne înțelege pe noi înșine. 20 de compoziții de bucurie sonoră imposibil de descris complet. Astea sunt semnificațiile lui „Divine Music”, strălucitoare, bulversantă și sigulară, una dintre cele mai importante apariții discografice ale anului. Este ascultarea ajunsă la apogeu.”
https://www.soundohm.com/
Poate că nu mă reevaluez eu chiar diferit, dar după audiția 3 X CD-ului pot să spun fără exagerare că am trăit o adevărată revelație încât mi-e foarte greu să cred că setul va fi deturnat în preferințe de altceva până la finele anului!

https://blogthehum.wordpress.com/2017/04/01/on-divine-music-manufactured-recordings-incredible-new-box-set-of-unreleased-recordings-by-brother-ah/

Brother Ah/Bob Northern a mai fondat și World Music Ensemble, un grup care explorează tradiții africane, japoneze, spaniole, est indiene, nativ americane și moștenirea musical-ului american, plus The Sounds of Awareness Ensemble, grup specializat în combinarea sunetelor naturii și muzică. Cu prima formulă există un singur material lansat în 1993 (din care-mi lipsesc 4 titluri însumând circa 30 minute):
* Brother Ah's World Music Ensemble - Celebration!: Music Of 4 Continents In An Afro-Jazz Setting (Mapleshade Records, 1993)* (- 4 piese) /72 minute.
Din duzina de albume pe care apare invitat ca „sideman” am ales:
* Sun-Ra and his Astro Infinity ArkestraAtlantis (Saturn Research, 1969/Impulse!, 1973)
...pe care Bob Northern apare sub pseudonimul „R. Northe”.

Cele 2 X 3 albume în actualitate n-o să răstoarne sisteme de valori în lumea jazzului dar trag nădejdea ca măcar autorul lor Brother Ah(h)/Bob Northern nu va părăsi această lume într-un cvasi-anonimat. Am însumat mai jos cam tot ce oferă YouTube cu acest artist.




Brother Ah - Love Piece (excerpt from Sound Awareness) with lyrics:
https://www.youtube.com/watch?v=SaweW8IaB_U

„Love Love Love Love?
out of this dungeon of desperation and despair
yes/ out of the erupting volcano of self destruction/ yes/
out of the cold empty desert of loneliness and separation from your fellow man/ yes/
out of the quagmire of self hatred/ love/ love/ love/love
out of the insidious pull of vegetavism
out of the cess pools of self pity
out of the stagnant country borders of impotency and self doubt
yes/ love love/
the power of love can drag you away from this/ yes it can/
say love everybody/ love/ love/ love/ everybody say love/ love/ love/ love/
now touch somebody, reach over and touch the person next to you and say love/
you know the power of love makes you care
the power of love makes you care yes it does/
the power of love makes you care about other folks/
the power of love makes you concerned about what happens to them/
the power of love makes you feel responsible towards other people/
the power of love makes you responsive to their needs and to their yearnings/
the power of love makes you want to comfort them in their troubles/
and dance with them in their joy/
the power of love makes you want to give and give/
and makes you want to give up yourself/
to give and give/
and ask nothing in return/
to give without asking for repayment
to give without asking for anything back
to give without expecting something back
to give without needing something back
to give without looking for something back
thats love love
everybody say love/ love/
love is actually caring for others
love is actually feeling concern for others
love is actually being responsive to the needs of others
love is respecting and caring for others because they are who they are
and not for what you want them to be
love is giving all those things and not asking in return
love is giving all these things and not asking for anything back
say love love love love
say love
if you do not feel concern for your brothers and sisters than you do not love them”


Brother Ahh "Nuba" From UNRELEASED 1978 LP "The Sea.":
https://www.youtube.com/watch?v=07wcdEx354o

Brother Ah & The Sounds Of Awareness - Key To Nowhere [Full Album]:
https://www.youtube.com/watch?v=pct3BqE4B9A

Brother Ahh (Usa, 1972) - Sound Awareness:
https://www.youtube.com/watch?v=CLF_4OIOzlg

Brother Ahh - Beyond Yourself (The Midnight Confession):
https://www.youtube.com/watch?v=C4Jk0Lp0flM

Brother Ah- Sweet Illumination "Chile Woman":
https://www.youtube.com/watch?v=1GU81jQHtDM

Brother Ah - Spirits in the Night (1975):
https://www.youtube.com/watch?v=R-CfWNgyPd4

Brother Ah & Sounds Of Awareness Motherless Child:
https://www.youtube.com/watch?v=Hody1-uhCaQ


În același context, preiau și eu aici recomandarea site-ului „www.muzicadevest.ro” via George Staicu, „10 albume esențiale ale grupului Art Ensemble of Chicago”:

https://thevinylfactory.com/features/art-ensemble-of-chicago-ten-essential-albums/
...articol de Todd S. Jenkins, autorul cărților „Free Jazz and Free Improvisation: An Encyclopedia” (Greenwood Press, 2004) și „I Know What I Know: The Music of Charles Mingus” (Praeger, 2006)

...și vă mai recomand și:
* David Garland - Conversations with the Cinnamon Skeleton (2011)
...ultima piesă care-mi lipsea din „puzzle”-ul discografiei mele digitale, cu nimic mai prejos ca restul albumelor (vezi postarea din ianuarie dedicată cantautorului newyorkez)



* Nick Millevoi's Desertion Trio with Jamie Saft - Midtown Tilt (Shhpuma/Clean Feed Records, 2018)...."jazz, rock"...."...a combination of Crazy Horse rough edges, surf music, psych blues and Western movie soundtrack":




Apropo de Sun Ra și Neil Young, au apărut în aprilie câte 2 albume cu fiecare din acești majori, cu primul 2 reeditări (incluzând și material neapărut înainte), iar cu al 2-lea un insolit „live” și un nou „soundtrack”:

 * Sun Ra - Astro Black -LP- (ABC-Impulse!, 1973 / Modern Harmonic, 2018)
 * Sun Ra - The Cymbals & Symbols Sessions- New York City 1973 -2 CD- (Impulse!, 1973 / Modern Harmonic, 2018)

* Neil Young (& the Santa Monica Flyers) - Roxy: Tonight's the Night Live (rec 1973, rel 2018)
* Neil Young + Promise Of The Real - Paradox -O.S.T.- (Reprise, 2018)






sâmbătă, 14 aprilie 2018

„More Songs/Albums about Currents in Jazz”...

Voci:
* August Greene (Common, Robert Glasper & Karriem Riggins) - August Greene (S/T) (August Greene LLC, 2018)...."soul, jazz, hip-hop"
* Robert Glasper x KAYTRANADA - The ArtScience Remixes (Blue Note, 2018)

* The Manhattan Transfer - The Junction (BMG, 2018)....primul album scos după moartea lui Tim Hauser (2014) și pe care 4-tetul vocal a cappella face „joncțiunea” cu înlocuitorul acestuia, Trist Curless.



















* Rebecca Martin (voc, gtr) & Guillermo Klein (p-no, keybs, voc) feat. Larry Grenadier & Jeff Ballard - The Upstate Project (Sunnyside, 2017)
* Adrian Younge (with Brooke DeRosa & Rebecca Englehart) - Adrian Younge Presents: Voices of Gemma (Linear Labs, 2018)....„funk, jazz, R&B”
* Dave Tull (voc) - texting and driving (Toy Car Records, 2018)
Dalia Faitelson (voc & gtr, Israel/Denmark) featuring Jerry Bergonzi - On Rising Spirits (Stunt, 1996)
* The Claudettes - Dance Scandal at the Gymnasium! (Yellow Dog, 2018)
* Eleanor Dubinsky - Soft Spot Of My Heart (Self Released, 2018)...."jazz, world & pop"...“Best Up and Coming Francophone Singer in NYC”
* The New MastersoundsRenewable Energy (One Note Records, 2018)
* The Ex - 27 Passports -2 LP- (Ex Records, 2018)...."experimental, jazz, punk"
Plăcute surprize Dalia Faitelson și Eleanor Dubinsky în timp ce olandezii din The Ex au scos unul dintre cele mai accesibile albume din întreaga carieră!


















Trupe:
* Peripheral Vision (Canada) – More Songs About Error and Shame (Peripheral Vision, 2018)
Pentru anteriorul „Sheer Tyranny Of Will” (2014), 4-tetul „Viziune periferică” din Toronto cu circa 10 ani în spate de existență dominată de apariții „live”, a fost nominalizat pentru „Jazz Album of the Year: Group” în 2016 la Juno Award (echivalentul canadian pentru Grammy). Basistul Michael Herring și chitaristul Don Scott se inspiră și acum în compozițiile lor din psihanaliză, arta suprarealistului catalan Joan Miró, literatură, „stand-up comedy”-antul englez Stewart Lee și muzica grupului art-pop Talking Heads („Capete vorbitoare”) a lui David Byne, titlul făcând aluzie directă la albumul acestora din urmă cu exact 4 decade, „More Songs About Buildings and Food” (1978).
Deloc „periferică” e și contribuția la tobe a lui Nick Fraser în timp ce Trevor Hogg se aude consistent și metalic cu părți la saxofon tenor în cam toate „cântecele despre eroare și rușine” care sună modern, coerent, spontan și proaspăt, deși duse parcă uneori la limită grație contribuției adiționale prin mixajul neurotic și „dark” mai aparte al „orchestrator & mad-scientist engineer”-ului Jean Martin. Un jazz-rock contemporan plin de surprize de tip prog (neo) Canterbury.
Piesele:
01. The Blunder
02. Syntax Error
03. "And the metaphysical concept of shame"
04. Portrait Of A Man In A Late Nineteenth Century Frame
05. Chubby Cello
06. Mycelium Running
07. Click Bait.





* Gerry Gibbs & Thrasher People - Weather or Not -2 CD- (Whaling City Sound, 2017)
...Primul CD e cu piese Weather Report rearanjate iar al 2-lea cu compoziții originale ale liderului pianist, în același spirit „fusion”.

* Frode Haltli (acc / Norway) - Avant Folk (Hubro, 2018)....„alternative folk, jazz, world”
* Sly & Robbie, Nils Petter Molvær, Eivind Aarset & Vladislav Delay (Sasu Ripatti) – Nordub (OKeh, 2018)
...2 noi pepite nordice, concis definite stilistic de propriile titluri!

* Sonar with David Torn (Swiss/US) - Vortex (RareNoise Records, 2018)
* Nik Bärtsch's Ronin (Swiss) - Awase (ECM, 2018)
...Noutăți...„as expected” cu trupe elvețiene înrudite stilistic.

* Toshio Matsuura Group (Japan/UK) – Loveplaydance: 8 Scenes from the Floor (Brownswood/Warp, 2018)...."electronic jazz / acid / fusion / future beat / London"
** Sons of Kemet (UK) - Your Queen Is a Reptile (Impulse!, 2018)
Trupa condusă de Shabaka Hutchings (saxes) este anunțată pentru prima dată „live” în România în august la Smida Jazz Festival.
* ILL Considered - ILL Considered 3 (ILL Considered Music, 2018)
* ILL Considered (UK) - ILL Considered (S/T) (ILL Considered Music, 2017)
* ILL Considered (Idris Rahman, Leon Brichard, Emre Ramazanoglu, Yahael Camara-Onono) - Live At The Crypt (ILL Considered Music, 2017)
* Nim Sadot (bass, UK) - Nim Quartet (S/T) (Self-Produced, 2018)
Foarte bune ultimele 2 trupe auto-produse din acest calup britanic, ambele de urmărit și aprofundat: Ill Considered (3 albume) cu saxofonistul Idris Rahman în față, continuă aventura jazzului spiritual și mistic începută cândva de John Coltrane și Pharoah Sanders, în timp ce Nim Quartet sunt la debut cu basistul coordonator Nim Sadot. De remarcat spontaneitatea primilor care crează o muzică unică pe moment adaptându-se ad-hoc la dispoziția și reacțiile audienței cât și la sonoritatea camerei/spațiului de concert.





Chitariști:
Andreas Varady (gtr, Slovakia/Irland) - The Quest (Resonance Records, 2018)
....Al 3-lea album al „noului George Benson, Stanley Jordan sau Bireli Lagrene”, cum a fost numit de către unii majori ai jazzului precum Quincy Jones (care se și ocupă de el), acest chitarist de 20 ani descendent al unei familii rome maghiare. Criticul american Bill Milkowski îl urmărește de prin 2010 când debuta cu Questions (album în cuplu cu bateristul nord irlandez David Lyttle), detectându-i influențe și de la Django Reinhardt sau Wes Montgomery...ca să-l alăture foarte măgulitor dar argumentat, mai nou, unor Kurt Rosenwinkel sau Pat Metheny (Group). Tatăl Bandi și fratele Adrian îl secondează pe Andreas, printre alții, pentru secția ritmică. 

Andreas Varady (gtr, Slovakia/US) - Andreas Varady (S/T) (Verve, 2014)



* The Nels Cline 4Currents, Constellations (Blue Note, 2018)
* Mary Halvorson (gtr) - Code Girl (Firehouse 12, 2018)
Dan Phillips Quartet - Converging Tributaries (Lizard Breath, 2017)
* Chicago Edge Ensemble (Dan Phillips/gtr) - Decaying Orbit (*) (Lizard Breath, 2017)
....Dacă la Nels Cline și Mary Halvorson se poate vorbi de confirmări, în cazul celor 2 albume cu Dan Phillips pe care nu-l prea știam e vorba de revelația descoperirii unui chitarist/compozitor din Chicago care a revenit din Bangkok/Tailanda unde a lucrat o vreme ca educator, reușind anul trecut albume foarte bune, cu improvizații extinse precum „Swirling Headwaters” (18:35) sau „Latent Entropy” (26:46), ambele albume fiind realizate cu echipe asemănătoare:
 - Jeb Bishop: trombone / Tim Daisy / Hamid Drake (*): drums / Krzysztof Pabian: double bass
 - Mars Williams (*): saxofones







* John McLean (gtr)/ Clark Sommers (bass) Band - Parts Unknown (Origin Records, 2017)
* Tyler Higgins (gtr, etc) - Blue Mood (Clean Feed, 2018)

Pianiști:
* George Kahn (p-no) - Straight Ahead (Playing Records, 2018)
* Kristjan Randalu (p-no/Estonia) – Absence (ECM, 2018)
* Matthew Shipp (p-no) - Zero (ESP-Disk, 2018)
* Florian Hoefner (p-no) - Coldwater Stories (Origin Records, 2017)
* Alcyona Mick (p-no) & Tori Freestone (t & s-saxes, flt) – Criss Cross (Whirlwind Recordings, 2018)
De remarcat pianistul estonian la debut pentru ECM (cu Ben Monder: gtr & Markku Ounaskari: dr) și cuplul feminin Alcyona & Tori, fiecare cu câte 2 albume anterioare la activ și ajutate pe 2 piese de vocalista Brigitte Beraha.


Suflători:
* Joshua Trinidad (tr) - In November (RareNoise, 2018)
* Josh Lawrence (tr & flg) – Color Theory (Posi-Tone, 2017)
* Anat Cohen & Fred Hersch - Live in Healdsburg (Anzic, 2018)
* Noah Preminger (t-sax) - Genuinity (Criss Cross Jazz, 2018)
* Patrick Zimmerli (t-sax) Quartet - Shores Against Silence (Songlines, 2016)
* Magnus Thuelund (a-sax/Denmark) – Angel from the South (Fresh Sound New Talent, 2018)
* Joe Lovano & Dave Douglas & Sound Prints - Scandal (Greenleaf Music, 2018)
Totul destul de previzibil în calupul suflătorilor...

Bateriști:
* Peter Erskine & Dr. Um BandOn Call (Fuzzy Music, 2018)
* Dafnis Prieto (dr) Big Band - Back to the Sunset (Dafnison Music, 2018)
* Gene Jackson (dr) Trio Nu Yorx - Power of Love (Whirlwind Recordings, 2018)
Coleg de generație și de clasă la Berklee College of Music cu Branford Marsalis, Cindy Blackman, Terri Lyne Carrington și Jeff ‘Tain’ Watts, bateristul Gene care a lucrat, printre alții, cu Dave Holland, Herbie Hancock, Wayne Shorter și Kevin Eubanks, și-a ales ca parteneri „latino” pentru debutul ca lider pe basistul Carlo De Rosa și pe pianistul Gabriel Guerrero, combinând într-un set eterogen standarde Cole Porter și Thelonius Monk cu compozițiile proprii, în proporții contributive egale de câte 2 piese, ale celor 3 protagoniști. Albumele P. Erskine și D. Prieto, pentru cunoscătorii materialelor anterioare, fără surprize...



Specialități:
* Violet Sp!n (Vienna/Austria) – Face 2 Face (2018)...."classical & jazz"
....Irene Kepl: vln, Andreas Semlitsch: vln, Martina Bischof: viola & Fabian Jäger: cello
* (Ruban Nielson’s) Unknown Mortal Orchestra (New Zealand) – Sex & Food (Jagjaguwar, 2018)....„funk, indie-pop, garage, R&B, psychedelic rock” à la Prince, Frank Zappa.


miercuri, 14 martie 2018

De la Jemeel, Zhenya, Vicky, Keiji, etc....la Barrett Martin Group și Scott Johnson: încă un set de 30 +...


* Jemeel Moondoc - The Zookeeper's House (Relative Pitch, 2014)
* Jemeel Moondoc, William Parker, Hamid Drake - New World Pygmies, vol.2 -2 CD- (Eremite, 2001)
* Rob Mazurek Quintet - Sound Is (Delmark Records, 2009)
- Primul prenume exotic: Jemeel, alto-saxofonist „free-improviser”-ist de 67 ani din Chicago. L-a focalizat amicul Adrian Sinescu din Deva prin 2 titluri: un album „Grădina Zoologică” recomandat, iar altul, mai vechi, dublu și formulă de trio „Pigmeii noii lumi”, de evitat. Mi-am făcut timp să înțeleg și de ce poziționarea asta antagonică, dar n-am reușit...ceea ce nu înseamnă că Moondoc nu trebuie luat în seamă. Trompetistul Rob Mazurek e destul de bine cunoscut pe acest blog, l-am tot avut în vizor în ultimii 6-7 ani.

* Mildlife (Australia) - Phase (Research Records, 2018)...."new young space-kraut-funk-jazz outfit"
* Unhinged SextetDon’t Blink (OA2 Records, 2017)
* Submotion Orchestra - Kites (SMO Recordings, 2018)
* The Bad Plus (Dave King, Reid Anderson & Orrin Evans) - Never Stop II (Legbreaker Records, 2018)
- 4 noutăți cu trupe una mai interesantă ca alta, între ele și Unhinged Sextet despre care Chicago Jazz Magazine scrie: „interpretarea elegantă și compozițiile imaginative conduc la o experiență auditivă uniform coezivă și plăcută....o atingere comună atât de necesară a unui jazz sofisticat și încântător”.
Sextetul e format din următorii „performers/composers”:
       - Vern Sielert - trumpet & flugelhorn
       - Will Campbell - alto saxophone
       - Matt Olson - tenor saxophone
       - Michael Kocour - piano
       - Jon Hamar - bass
       - Dom Moio - drums
Australienii au jazzul cel mai accesibil, Submotion Orch. cel mai cinematic, în timp ce noul album The Bad Plus dorește să dovedească plecând de la titlul „Never Stop II” -continuatorul logic al anteriorului I- că înlocuirea lui Ethan Iverson cu Orrin Evans la pian nu afectează negativ calitatea muzicii și continuitatea trioului vechi de aproape 2 decade. Dacă bine mi-amintesc, „vechiul” The Bad Plus cu Iverson a cântat toamna trecută la Jazz Nouveau/București.





















"The Swinger and the Saint" - Unhinged Sextet:
https://www.youtube.com/watch?v=vBc6XHn_RAA

The Bad Plus Never Stop II EPK:
https://www.youtube.com/watch?v=vYAGyO0qdF0


* Sandra Nankoma (Uganda) – Ye’nze (2018)....„jazz, soul, world”
* Noa Fort (voc, Israel/USA) - No World Between Us (Noa Fort, 2018)
* Barbara Dane - Hot Jazz, Cool Blues & Hard-Hitting Songs -2 CD Compilation- (2018)....„USA Folk, Blues, Jazz” 
- 3 voci feminine având în muzica lor jazz în doze variabile combinat cu alte genuri, cel mai experimental la Noa Fort. De remarcat o cvasi-necunoscută pe la noi, veterana militantă de 90 ani Barbara Dane cu peste 6 decade de carieră, model și eroină pentru Bonnie Rait și care a cântat, printre alții, cu Lightin’ Hopkins, Doc Watson, Pete Seeger, the Chambers Brothers, Memphis Slim sau Willie Dixon...





















"Mirrors" - Noa Fort Group Live at Cornelia St Cafe:
https://www.youtube.com/watch?v=Fmg2bYfCbB0

Barbara Dane - "Trouble in Mind":
https://www.youtube.com/watch?v=WqanUSNMF2A

16 minutes of Barbara Dane at 2017 Folk Alliance:
https://www.youtube.com/watch?v=2SjewR4AMgQ


* Zhenya Strigalev (a & s-saxes, electr.) - Blues for Maggie (Whirlwind Recordings, 2018)
* Nat Birchall (sax / UK) – Cosmic Language (Jazzman, 2018)
* Christina von Bülow (sax / Denmark) – On the Brink of a Lovely Song (Storyville, 2018) 
....with Palle Danielsson: bass, Eliot Zigmund: dr, Pelle von Bülow: gtr






















- Saxofoanele în prim-plan pe aceste 3 albume, incluzând perechea alto & soprano a rusului stabilit în UK cu al 2-lea nume exotic din titlul postării, Zhenya, numit „un vrăjitor în miezul jazzului modern” (The Telegraph) sau ”unul dintre cei mai originali gânditori ai muzicii” (Jazz Times). „Maggie” din titlu se referă la Maggie Black, o veterană englezoaică admiratoarea muzicii lui pe care a întâlnit-o la Ronnie Scott's Club/Londra în 2011 și devenită apoi inspiratoarea și finanțatoarea turneelor. Saxofonul alto e cel în care suflă în mod obișnuit daneza de 56 ani propulsată pe noul disc de cunoscutul basist Palle Danielsson și avându-l alături și pe fiul ei Pelle la chitară.

https://jazztimes.com/reviews/albums/zhenya-strigalev-never-group/


Christina von Bülow / Pelle von Bülow - "Tricotism":
https://www.youtube.com/watch?v=yOxpvjxVG3I


* Eric Chenaux (gtr, voc) – Slowly Paradise (Constellation, 2018)
* Adam Nussbaum (drums) - The LeadBelly Project (Sunnyside, 2018)
* Errol Rackipov (marimbas & vibes) GroupDistant Dreams (OA2 Records, 2017)
- Ca multe dintre producțiile Constellation Records, albumul chitaristului Eric Chenaux are o tentă ambiental-experimentală, în timp ce celelelte 2 albume se încadrează mult mai bine în ceea ce numim „jazz contemporan”, cel al bateristului fiind unul tribut adus clasicului bluesman Leadbelly.





Adam Nussbaum's LeadBelly Project - "Black Betty":
https://www.youtube.com/watch?v=ZrcsNFd6pNo

* Brad Mehldau (p-no solo) – After Bach (Nonesuch, 2018)
* Charlie Peacock (keybs) - When Light Flashes Help Is On the Way (Twenty Ten Music, 2018)
* Omar Sosa & The NDR Big BandEs:sensual (Skip Records/Germany, 2016...Otá Records, 2018)
      * Omar Sosa & NDR Bigband - Ceremony (World Village, 2010)





- Am trecut la pianiști cu 3 (+1) confirmări „as usual” deja amintite mai sus și o plăcută descoperire-surpriză care urmează:
** Vicky Chow (p-no, Canada/USA) - Tristan Perich: Surface Image (New Amsterdam Records, 2014)
** Vicky Chow (p-no, Bang On A Can All-Stars) – A O R T A (New Amsterdam Records, 2016)
** Vicky Chow - Michael Gordon: Sonatra (Cantaloupe Music, 2017)
* Billband (Bill Ryan) - Towards Daybreak (Innova, 2013)
* Billband (Bill Ryan) - Blurred (Innova, 2004)



















- O adevărată revelație ca interpretă această tânără pianistă care apare pe ultimele 3 albume ca membră stabilă în formula unui grup pe nedrept foarte puțin cunoscut în Ro, respectiv Bang On A Can (All-Stars), dar cu tot atâtea realizări solo, toate bijuterii interpretative, cea mai nouă reluând în manieră personală lucrarea minimalistului M. Gordon adusă tribut în 1994 lui Frank Sinatra. Mai apare și în grupul/proiectul Billband.

Vicky Chow performs "Hoyt-Schermerhorn" by Chris Cerrone:
https://www.youtube.com/watch?v=m95JjdC7A7w

Vanessa Lann: „Concert X88” in The Hague on December 3rd, 2017
Saskia Lankhoorn and Vicky Chow, grand pianos:
https://www.youtube.com/watch?v=KqRqVYI5mFQ


* Keiji Haino & SUMACAmerican Dollar Bill – Keep Facing Sideways, You’re Too Hideous to Look at Face On (2018)
* Marc Edwards / Mick Barr duoThe Bowels of Jupiter (Sleeping Giant Glossolalia, 2018)...."free jazz"
- Am trecut (prea) repede peste „noise/drone/minimalist” avangardist-ul veteran japonez (gtr, voc, perc, etc) aflat la prima colaborare cu trioul condus de fostul frontman din Isis, Aaron Turner...și la fel de meteoric peste duoul Marc & Mick, pentru a ajunge la subiectele principale:

** Scott Johnson (/Alarm Will Sound & Daniel Dennett) - Mind Out of Matter (Tzadik, 2018)
** Barrett Martin Group - Transcendence (Sunyata Records, 2018)
    * Vaudeville Etiquette - Debutantes & Dealers (2014)....prod. by Barrett Martin

- La „Mind Out of Matter” s-a lucrat 5 ani, Scott Johnson fiind un „maverick”. Dintre sensurile în românește: „nonconformist, hoinar, rătăcitor”, primul merge parcă cel mai bine ajutat și cu puțin din cele de „maestru” și „vrăjitor”. Chestiune oricum secundară, ce contează fiind cum pune omul pe muzică întro suită cu 8 mișcări de aproape 75 minute speech-uri procesate pline de „miez” cu citate din „Breaking the Spell (Religion as a Natural Phenomenon)”. Oratoriul filozofului Daniel C. Dennett, prezent în persoană pe disc, examinează dintr-un punct de vedere ateist religia și ideile religioase care ne populează mințile și care, multiplicate în sânul culturilor, se răspândesc ca virușii, uneori în beneficiul nostru, alteori nu. Deasemenea, albumul oferă o meditație despre conștiința umană capabilă sau să-și descopere gradual originile în universul fizic, ori dimpotrivă, preferă să se scufunde în povești obscure și supranaturale în care realitatea pare prea complexă, misterioasă și „unfair”. „Un tur de forță al ideii ideilor” scria Boston Globe despre album, în timp ce pe site-ul squidco.com găsim că „Scott Johnson sintetizează cu succes moșteniri muzicale opozite într-un nou limbaj palpitant”.
Strict muzical, am regăsit multe elemente de la Frank Zappa, de ex. din „The Adventures of Gregerry Peccary” de pe „Studio Tan” (dacă tot au trecut 40 de ani de-atunci de la călătoria imaginarului purceluș în America de Sud), grupul de tip Big band Alarm Will Sound având ca instrumentație și melanj de stiluri multe în comun cu „Mamele invenției” genialului Frank. Iată componența:
   Alarm Will Sound:
      Miles Brown: Double Bass, Electric Bass, Voice
      Caleb Burhans: Violin, Electric Guitar, Voice
      David Byrd-Marrow: French Horn, Voice
      Michael Clayville: Trombone, Voice
      Stefan Freund: Cello, Voice
      Michael Harley: Bassoon, Voice
      Sam Jones: Trumpet
      Erin Lesser: Flute, Piccolo
      John Orfe: Piano, Keyboard
      Courtney Orlando: Violin, Triangle, Voice
      Alan Pierson: Conductor
      Luke Rinderknecht: Percussion, Voice
      Christa Robinson: Oboe
      Nadia Sirota: Viola, Shaker, Voice
      Matt Smallcomb: Percussion
      Chad Smith: Clarinet, Saxophone
      Elisabeth Stimpert: Clarinets
      Chris Thompson: Drums, Percussion

"Mind Out of Matter" - Excerpts:
https://www.youtube.com/watch?time_continue=12&v=SpPrmKwNiOk




Transcendența lui Barrett Martin (Group) poate n-are amplitudinea Minții dinafara materiei a lui Scott Johnson, dar dacă ne ferim de tentația comparației descoperim în Barrett Martin un producător câștigător de Grammy, baterist, artist Zen, profesor etnolog, lingvist, scriitor -romanul său autobiografic „The Singing Earth” a apărut anul trecut- și nu în ultimul rând, un compozitor multi-premiat și respectat pentru ce a făcut pentru trupe cunoscute din Seattle precum Walking Papers, Mad Season, Screaming Trees, Tuatara, Skin Yard, Levee Walkers...A apărut cântând pe peste 100 albume și coloane sonore de film și când nu era în turnee a produs în ultimii circa 30 ani materiale în 14 regiuni de pe 6 continente , pe un larg palier stilistic larg, de la muzică indigenă la jazz, blues și rock & roll....grupului său B.M.G. adăugându-i „transcedental” și elemente de funk, soul și „world music”. Printre cei invitați, apar pe cele 15 teme instrumentale Peter Buck (R.E.M.), David Catching (Queens of the Stone Age) și claviaturistul de jazz de care m-am ocupat în urmă cu 2 postări, Wayne Horvitz.




- Barrett Martin Group 'The Conjurer' | Live Studio Session :
https://www.youtube.com/watch?v=V8t0DOlkRnw





duminică, 4 martie 2018

Albume noi de jazz din Zona A și Zona B: 30 +...„and counting”

A dezvolta oricât de detaliat și „stufos” câteva subiecte/lună înseamnă a neglija (citește: „a nu aminti deloc despre...”) multe alte apariții din marea ofertă jazzistică globală la care avem acces acum via Internet atât de ușor. Și cum mi-e tot mai evident că prea puțini se încumetă s-o facă, iată motivul pentru care am selectat de la ultima postare vreo 30 +...titluri jazzistice noi de care-am aflat și care mi-au intrat în arhiva digitală în ultimele circa 3-4 săptămâni. Le voi ordona descrescător de data asta în funcție de gradul de reflectare, așa cum îl percep eu, în cercurile interesate din Ro. Posibil poate să greșesc la vre-un nume sau altul la câte evenimente și festivaluri au loc anual mai nou, unele cu „line-up”-urile încă nefixate...și bine-ar fi să fie așa, adică respectivul artist x sau grup y să se regăsească totuși pe vre-un afiș de concert, festival sau ofertă de vânzare de disc dintr-un târg sau stand de magazin românesc.
Zona A:
Am inclus aici apariții cu artiști care au fost sau vor veni să concerteze „live” în Ro (Catrin Finch, Malox), alții având oarecare expunere și prin casele lor de discuri (ECM, ACT, Ozella, Abeat, Edition), în pagini dedicate pe rețele de socializare ori între grupuri de colecționari. Așa încât n-o să dezvolt prea mult pe marginea lor, dar de semnalat ca apariții merită menționate:

* Al Di Meola - OPUS (Sheer Sound/earMUSIC, 2018)...album reușit dar destul de (ca să nu zic „prea”) tipic, bine susținut și de anteriorul puțin cunoscut:
    * Al Di Meola World Sinfonia - Morocco Fantasia -Live with Special Guests- (2017)

* Keith Jarrett / Gary Peacock / Jack DeJohnette (Keith Jarrett's Standards Trio) - After the Fall -2 CD live- (rec 1998, rel ECM, 2018)

* Mathias Eick (trumpet) - Ravensburg (ECM, 2018)
Verneri Pohjola (trumpet, electronics) & Mika Kallio (electr. drums, gong) (Finland) - Animal Image -Documentary Movie Soundtrack- (Edition, 2018)
* Janne Mark (voc / Denmark) with Arve Henriksen (trumpet / Norway) – Pilgrim (ACT Music, 2018)
* Andreas Schaerer (voc & mouth perc / Swiss) – A Novel of Anomaly (ACT Music, 2018)
....with Luciano Biondini: acc, Kalle Kalima: gtr & Lucas Niggli: drums
* Echoes of Swing - Travelin' (ACT Music, 2018)....„Good Time Jazz” Serie
....Chris Hopkins’ “Orient Express”, with Colin T. Dawson, Bernd Lhotzky & Oliver Mewes






















* Catrin Finch & Seckou Keita (Gales / Senegal) - Clychau Dibon (2013)
* Catrin Finch (harp / Gales) - Crossing the Stone (2003)
Mai importantă decât controversa cu încadrarea sau nu a muzicii în idiomul „Jazz” este prezența în sine a insolitului instrument în cazul harfistei galeze anunțată la festivalul bucureștean „Jazz In Church” din 19-22 aprilie.
* Malox (feat. Echo, Uri Brauner Kinrot) (Israel) - Gaza Trip (Greedy for Best Music, 2017)....„power-klezmer/polka/punk/indie/avant-garde”...livrat la pachet cu mesajele: „!! FREE THE OCCUPIED TERRITORIES !!...Peace”
Malox: Eyal Talmudi: t-sax, clarinet, bag pipe & vocals & Roy Chen: drums
https://www.youtube.com/watch?v=pwyeGZnKqVU










Zona B:
De aici în jos îndepărtarea de expunerea din Ro crește progresiv până la spre total ca și dezinteresul, intrăm ca întro „Zonă” din „Călăuza” tarkovskiană, cu muzici care parcă nici n-ar fi apărut și n-ar exista pentru promotorul de jazz și melomanul român...Situația e ceva mai bună pentru fanii din diaspora de unde n-am semnale nici de notificări și cu-atât mai puțin de recenzii în românește în sensul ăsta, dar știu sigur că măcar în limbile țărilor de reședință se scrie despre aceste apariții. Nu mi-e greu să-mi imaginez că mă fac (tot mai) antipatic cu aceste serii lungi de semnalări sistematice alese -atenție- din seturi și mai mari (!), pe ambele bloguri...și care poate lasă în urmă gustul amar al îngroșării lacunelor de informare și cultură muzicală a celor care ajung să citească pe-aici...dar, cum motivam și altădată, o fac din minimal respect pentru numeroșii muzicieni implicați care lucrează luni, poate ani de zile la ceea ce vouă vă ia pentru stricta informare (excluzând urmărirea link-urilor de pe YouTube) numai câteva minute, cât durează simpla parcurgere a titlurilor cu câteva succinte indicații. Și nu-i vorba de jazz-uri greu „digerabile”, sau să le zic altfel, prea ermetic-abstracte, prea mult „liber improvizate” pentru nivelul mediu de receptare de pe la noi, decât în câteva cazuri spre final, cele dinainte de sud coreeni:

* Eyolf Dale (p-no / Norway) - Return to Mind (Edition, 2018)
* Nils Økland Band (Norway) - Lysning (Hubro, 2017)
....N.Ø. (Hardanger fiddle/vln/viola d'amore), Rolf-Erik Nystrom (sax), Sigbjorn Apeland (harmonium), Mats Eilertsen (d-bass), Hakon Morch Stene (perc)

* Josh Nelson (p-no, voc) - The Sky Remains (Origin Records, 2017)
* Spike Wilner (p-no) Trio - Odalisque (Cellar Live/Canada, 2017)
* Alfredo Rodriguez (p-no / Cuba) – The Little Dream (Mack Avenue, 2018)
* Andrew Scott (gtr) Quartet - The Brightest Minute (Cellar Live, 2017)
* Andrew Neu (a & t-saxes, fl) - Catwalk: The Big Band Side of Andrew Neu (CGN Records, 2018)

* Robin Verheyen (sax) - When the Birds Leave (Universal Records, 2018)
   ....with Marc Copland: p-no; Drew Gress: bass & Billy Hart: drums
* Tom Guarna - The Wishing Stones (Destiny Records, 2017)
   ....T.G.: gtr; Jon Cowherd: p-no, Fender Rhodes; John Patitucci: upright bass; Brian Blade: drums

* Roberto Ottaviano QuarkTet - Sideralis (Dodicilune/Italy, 2017)....„dedicated to John Coltrane”
....R.O.: sopranino, s, a & b-saxes; Alexander Hawkins: p-no; Michael Formanek: bass; Gerry Hemmingway: dr, mouth harp

* Ryan Porter (tb) - The Optimist -2 CD- (World Galaxy Records, 2018)
* Chet Doxas (t-sax, synths) - Rich in Symbols (Ropeadope, 2017)

* Benji Kaplan (Brazil) – Chorando Sete Cores (Self Produced, 2017)...."classical, jazz, world"
....B.K.: nylon string ac-gtr; Anne Drummond: a-flute, C Flute; Remy Leboeuf: clar, b-clar; David Byrd-Marrow: French horn

* John ZornThe Urmuz Epigrams (Tzadik, 2018)
Aici mă opresc puțin pentru a semnala că pentru acest nou album al prolificului saxofonist american inspirația se datorează unui român, cum dezvăluie și titlul, epigramistul avangardist Urmuz (alias Demetru Demetrescu-Buzău, 1883-1923), personaj bizar și boem influențat la început de secol XX de Ion-Luca Caragiale și de poezia lui Filippo Tommaso Marinetti, liderul grupului italian Futurist...și promovat literar de Tudor Arghezi până la neașteptatul moment când în plină forță creativă dar pe un fundal psihic precar, solitarul Urmuz se sinucide la doar 40 ani.
Experimentul închisorii Pitești care-a generat anul trecut un album al casei portugheze Clean Feed (Trespass Trio: The Spirit Of Piteşti) n-a avut niciun ecou cât de cât public, poate că acum un alt subiect românesc generator al unui album, de data aceasta de la nu mai puțin prestigioasa casă americană Tzadik, va avea o soartă mai bună, cu-atât mai mult cu cât John Zorn și compania n-au concertat niciodată în Ro. „Epigramele lui Hurmuz”, amintind de încă un artist român uitat și neglijat, mi se pare motivul ideal să fie invitat s-o facă...



* YoshimiO, Susie Ibarra, Robert Aiki Aubrey LoweFlower of Sulphur (Thrill Jockey, 2018)
* Jean-Luc Guionnet & Daichi Yoshikawa - Intervivos (Empty Editions, 2017)
* Igor Lumpert & Innertextures - Eleven (Clean Feed, 2018)

* Park Jiha (South Korea) - Communion (rec. 2016, rel. Glitterbeat, 2018)...."experimental, jazz, reissue, world"
* Black String (South Korea) - Mask Dance (ACT Music, 2016)...."trad. quartet / world / Geomungo (instrument)"
* Jambinai (South Korea) - Differance (2017) 







Mic „pachet” sud corean cu 3 albume aici la final, etalând-o pe frumoasa și talentata Jiha Park, una dintre componentele duoului [su:m] la o serie de instrumente tradiționale în grupul extins (cu percuție, saxofon, clarinet bas și vibrafon) condus de ea și numit prin inversare...Park Jiha, plus o formulă similară din cam același areal muzical și un grup de „post rock” progresiv mult mai pretabil blogului paralel „VicTim of Special Rock”.

https://www.youtube.com/watch?v=tSuMoWCABoM





luni, 26 februarie 2018

„Rapsodie” marca Bobby Previte cu fler de Wayne Horvitz


* Bobby Previte - Rhapsody (RareNoise, 2018)
Avem aici, o spun clar și răspicat din start, unul dintre cele mai inspirate materiale din câte cunosc ale bateristului Previte de la era de glorie a „noise jazz”-ului (anii '80-'90) încoace...a unui muzician de 66 ani inovativ mai ales compozițional despre care n-am auzit să fie în vizorul vre-unui organizator de concerte sau a tot mai multor festivaluri din Ro, deși e în activitate de circa 4 decade cu o amplitudine și diversitate demne de o soartă mai bună,...„a fearless musician who never ceases to innovate”, cum scria undeva și al cărui teren propriu de expresie artistică își găsește o proiecție fizică în punțile dintre 2 lumi, terminalele de aeroport (de unde și ciclul „Terminals”).
https://en.wikipedia.org/wiki/Bobby_Previte

Despre Jen Shyu am amintit pe blogul paralel „Albume inedite din colecții anonime”, cum se remarcă la voce din primele minute ale cameralei „Casting Off” și până la final, cu treceri de la baladesc medieval („When I Land”) până la clasic-modern („The Timekeeper”). Aș mai remarca neapărat și folk-rock progresiva piesă „All Hands” cu ale ei distincte 3-4 părți dominate pe rând de câte un instrument până la finalul cu iz flamenco al chitarei lui Cline, dar pentru cine vrea o caracterizare scurtă a albumului de altfel foarte fluent, cu treceri subtile între teme, cea mai potrivită e sintagma „avant” (jazz), de altfel o obișnuință la RareNoise Records care acoperă și marele domeniu Prog. Albumul se încheie ciclic cu „I Arrive”, o ajungere cu bine "la liman” și un fel de „Casting Off, part 2”...dar să nu uităm că-i doar un final de etapă, fiind vorba de al 2-lea volum al trilogiei „Terminals” demarată prin 2011 în colaborarea cu Sō Percussion Quartet. Ceilalți artiști de pe „Rapsodie” sunt „Fabian Rucker: alto sax, Nels Cline: acoustic guitars, Zeena Parkins: harp, John Medeski: piano”...în timp ce exotica Jen Shyu mai cântă, între altele și la melodiosul erhu, un instrument tradițional cu 2 coarde din China.



2 apariții „live” inedite:
- Bobby Previte - Diorama (2010)
https://www.youtube.com/watch?v=dK0_-8y6-hY

„Diorama is an ongoing performance work in the form of a series of solo drum concerts for one listener at a time in rotating spaces. The series began in March 2010 at LMCC Swing Space, 14 Wall Street, Manhattan. In Diorama, the single audience member enters a small room and sits directly behind a drum set. Unaware of their identity, the drummer (in this case Bobby Previte) then plays an improvised piece for them. At the end there are no words, reactions, or other exchanges of any kind. Diorama seeks to create an intimacy without interaction instead of the more comfortable interaction without intimacy. As one person put it, "It was great to just sit there and receive this intense communication from him and to not be watched or conscious of my own reaction."

- Bobby Previte and the Visitors @ Redhook Jazz Festival 2016:
https://www.youtube.com/watch?v=VP9X55HtMto


Recomandări, completări:

* Jamie Saft, Bobby Previte, Steve Swallow with Iggy PopLoneliness Road (RareNoise, 2017)
* Bobby Previte (feat. The Rose Ensemble, Stephen O'Malley, Dan McGreevy, Marco Benevento, Reed Mathis, Jamie Saft) - Mass (RareNoise, 2016)
* Bobby Previte & The Visitors - Gone (For-Tune, 2016)
** Bobby PreviteTerminals (Cantaloupe Music, 2014)
....with Sō Percussion 4-tet,  Zeena Parkins: harp, Greg Osby: sax, Nels Cline: guitar, John Medeski: keyboard.
* Charlie Hunter Trio (feat. Bobby Previte & Curtis Fowlkes) - Let The Bells Ring On (Charlie Hunter Music, 2015)
* Charlie Hunter (gtr) - Everybody Has a Plan Until They Get Punched in the Mouth (Ground Up, 2016)....with Bobby Previte (dr), Curtis Fowlkes (tb) &  Kirk Knuffke (clar)
* Jamie Saft, Steve Swallow, Bobby Previte - The New Standard (RareNoise, 2014)
* Sō Percussion & Bobby Previte - Terminals: Live in New York -2 CD- (Cantaloupe Music, 2011) 
* Bobby Previte and the New Bump - Live at the Amphitheatre (2011)
* Bobby Previte, Beppe Scardino & Francesco Diodati - Plutino (Spacebone, 2012)
* Previte / Petrella / Salis - Big Guns (AUAND/Italy, 2008)
* Bobby Previte - Dull Bang, Gushing Sound, Human Shriek -O.S.T.- (Dossier/Kokh Jazz, 1987)
* Bobby Previte - Claude's Late Morning (Gramavision, 1988)
* Bobby Previte - Pan Atlantic (Palmetto/AUAND, 2009)
** Bobby Previte - The Coalition of the Willing (Rykodisc, 2006)
* Charlie Hunter, Bobby Previte - Come in Red Dog, this is Tango Leader (Ropeadope, 2003)
* Elliott Sharp, Bobby Previte - The Prisoner's Dilemma (GROB/Germany, 2002)
* Groundtruther (Bobby Previte & Charlie Hunter) + Greg Osby - Latitude (Thirsty Ear, 2004)
* Wayne Horvitz & Zony Mash - Upper Egypt (Knitting Factory, 1999)
* Ponga (Wayne Horvitz, Dave Palmer, Bobby Previte, Skerik) - Self-titled (Loosegroove, 1998)
* Ponga - Psychological (P-vine, 2000)

** Wayne Horvitz - The President (Dossier, 1987)....cu Elliott Sharp, Bill Frisell, etc
** Wayne Horvitz/The President - Bring Yr Camera (Elektra Musician, 1988)
** Wayne Horvitz/The President - Miracle Mile (Elektra/Nonesuch, 1992)

N-am reușit nici pe departe să „acopăr” setul de mai sus atât cu albume necunoscute înainte cât și cu unele demult uitate (mi-ar fi fost utile niște ajutoare interesate cu care să mai împart din sarcini...cine știe, poate apare cineva după citirea postării?)...dar am insistat și remarcat totuși câteva albume care mi-au plăcut (**), între care toate cele 3 cu „președintele” claviaturist Wayne Horvitz, alt pilon de bază din „noise jazzul” new-yorkez, mereu melodios și inspirat, muzician pe care-l descoperise odinioară și mi-l făcuse parțial cunoscut același Marius Kraxner din Germania. Minunatelor „Bring...” (singurul fără Bill Frisell invitat) și ”Miracle...” l-am adăugat acum după aproape 3 decade și pe inițiatorul autointitulat al proiectului cu 3 volume, cu o tușă mai apăsată spre rock față de următoarele dar cu nimic mai prejos.









Wayne Horvitz: The Pianist And The Poet:
https://www.youtube.com/watch?v=_uJN3tFJs1c