sâmbătă, 20 iulie 2013

La "Crinii tigrați"...cu Daika Attila/ Radio Transilvania-Oradea-, la Viena pentru un interviu cu Tiger Lillies în 2008

"Da ` cine`s dom`le  TAIGAR LILIZ astia ?- ma intreba cineva, asa cum poate va intrebati si voi/Dvs...Un raspuns, mai mult decit pertinent, il puteati afla din numarul trecut din pana lui Victor Andries, cu care am impartasit atit ravasitorul prim impact (cind au ramas afara mai multi decit cei ce au avut acces inauntru !) cit si deliciul reintilnirii intr-unul din cele 13 spectacole sustinute in capitala valsului.
Da, exista dragoste la prima auditie si Tiger Lillies sund una dintre dovezi...E insa nevoie de deschidere, de dorinta de a fi surprins. Iar odata intrat in hora lor decadenta,cu greu iti mai doresti sa gasesti « exit »-ul...Cenusiul nu cred ca exista in vocabularul celor ce ma devasteaza sentimental prin incursiunea in muzica lui Erich Zann. Daca cineva ii vede pe strada, poate nu da doi bani pe ei. Ar fi si culmea ! Pentru ca pretul lor « corect » e : 3 parale ! Brecht-iene , nicidecum vieneze.
Apropos : stiti care e cel mai frumos si important oras al Germaniei ? Daaaa : Austria!
Oare de ce cei care sint considerati mai germani decit nemtii nu agreeaza aceasta poanta BLOODHOUND GANG ?? In cazul T.L. ar arata altfel, pentru ca ei sint posesori de "british sense of humour", in care nu stiu de gluma...Stiu insa cum sa instaureze o stare de spirit si cum sa o mentina un spectacol intreg.
Asta s-a intimplat si la premiera din 17 mai la care am avut placerea sa fim acreditati cu Victor (multumiri majore d-rei Eva Koschuh), o poveste emotionanta sub umbra flautului fermecat. In centru e o mama cu ale ei 4 fiice fascinante, dintre care a treia, Marie Constanze, a devenit sotia lui Wolfgang Amadeus. Rolul cel mai grozav al matroanei familiei Weber a fost interpretat initial de un actor, Schikaneder, care considera ca astfel i-a facut o favoare vaduvei Mozart.
Desi nu am inteles din punct de vedere lingvistic piesa de peste 2 ore cu antract, jocul actorilor m-a dus cu gindul la o noua forma de Teatru Muzical, peste care T L se muleaza cu nonsalanta, asa cum s-ar fi potrivit si in Viena sec al XVIII-lea, in teatrul lui Schikaneder.
Ceea ce s-a intimplat pe scena a fost o demonstratie de forta a prejudecatilor impotriva familiei Weber, mai ales a mamei Cilly (rol jucat minunat de Robert Meyer), care incerca sa-si « vinda » fetele celui ce oferea mai mult. Cu un sot sarac, iar ea ramasa fara pensie, spera in intretinerea din partea barbatilor pretendenti. Cu siguranta, asa ceva poate trezi empatie in cei ce au trait momente de pauperitate in viata. In timpul piesei Mozart nu a aparut, el fiind mereu in camera alaturata, de unde putea fi auzit compunind...Lucrarile genialului muzician si ale celor de la TL s-au contopit intr-un intreg, rotunjite de orchestra aflata jos, in fata scenei, care a fost ridicata de un dispozitiv la sfirsitul piesei  pentru a primi aplauzele deloc zgircite ale auditorilui in care eleganta lipsita de opulenta era fireasca, la ea acasa, precum snitelul, strudelul si Strauss (asta da aliteratie...).
Setlistul TL din piesa DW , care a fost jucata initial intre anii 1778 si 1791, cu scurte explicatii, le gasiti alaturat. Dupa aceste informatii pe care vi le-am strecurat dintr-un interviu acordat de Felix Mitterer (directorul Volksoper), a carui fiica ii descoperise pe TL cu albumul « SHOCKHEADED PETER »,si avind si imboldul lui Peter Marboe (organizatorul Anului Mozart), date care se gaseau trecute si in caietul program, veti avea parte de cele obtinute in cadrul intilnirii planificate in ziua imediat urmatoare premierei.
18 mai, ora 15 :00. Sharp. Eram asteptati. La inceput a fost doar Martyn, dar in citeva minute au aparut si Adrian-ii...  
      
-Nice to meet you in Wien. Cum va simtiti ?
Martyn Jaques :-Foarte bine. Viena este un oras frumos si noi facem un theatre show aici care se numeste DIE WEBERISCHEN .Oras frumos, avem un apartament frumos... facem show-ul cateva ore pe zi, suntem platiti..... deci totul e minunat.
-Anul viitor impliniti 20 de ani de activitate..Va aduceti aminte de prima voastra intalnire ? Hai sa mergem putin inapoi in timp,OK ?
M J :-Da, imi aduc aminte...a fost acum aproape 20 de ani cand am decis sa infiintez TIGER LILLIES si am dat un anunt la ziar pentru un basist si un tobosar si Adrian a fost singurul care a raspuns anuntului si prin urmare a fost acceptat in trupa.
Adrian Stout (bass) : M-am alaturat trupei la 5 ani de la infiintare. De 6 ani il stiam pe Adrian (Huge) dintr-o alta trupa in care am cantat impreuna,cantam country & western intr-un club budist. …deci ne-am cunoscut si mai tarziu aveau nevoie de un inlocuitor pentru celalalt basist ocupat pentru un timp, asa ca am inceput sa repetam.... ne gandeam chiar sa mergem la Festivalul de la Edinburgh....
-Va aduceti aminte cine a dat numele de TL trupei si de unde provine acesta ?
Martyn : Daaa, aveam un prieten foarte mic de statura.....care a pictat o serie de tablouri pe tema acestei flori – crinul japonez-am si un tatuaj(il arata !)...si pe vremea aceea cand mi-am luat primul acordeon si m-am hotarat sa infiintez trupa, sa cant cu o voce inalta, sa cant la acordeon si a trebuit sa gasesc si un nume: m-am gandit la TIGER LILLIES.
- Pregatiti ceva special pentru doua decenii de existenta? V-am vazut anul trecut la Budapesta, stiu ca acum cateva saptamani sau luni ati concertat in Londra,cu «Seven Deadly Sins », acum interpretati Die WEBERISCHEN ...e o paleta foarte larga....
A. S. - Pai, ne gandim sa facem un mare turneu, sa scoatem niste albume speciale, de aniversare a muncii noastre....o sa cautam idei in urmatoarele luni si o sa vedem ce putem face. Dar ce am vrea sa facem sint cateva concerte si...stiu si eu....sa cantam vechile noastre piese...pe moment ne concentram pe Die WEBERISCHEN.....sper ca pe anul viitor sa scoatem ceva ce va placea oamenilor...poate un DVD...
- Nu cunosc relatia voastra cu media dar as vrea sa stiu care sunt cele mai interesante lucruri pe care media sau fanii le-au spus/scris despre voi si  muzica voastra ?
Adr. Huge :-Oooh, cel mai recent lucru care mi-a ramas in minte si care rezuma tot ce s-a spus despre noi sunt recenziile la SDS, pe care l-au numit «o insulta la adresa teatrului, crima impotriva teatrului»...ceea ce poate fi, presupun, un compliment...
Am avut multe recenzii extraordinare de-a lungul anilor in ziare din toata lumea ...s-au scris lucruri interesante despre noi....
- Va rog sa ma corectati daca gresesc...cand sunteti pe scena parca jucati rolul unui clovn....putin trist...putin sarcastic....cautand iubirea...De unde acest comportament ,aceasta imagine ?
Martyn :- Motivul acestui comportament.e in copilaria mea. Mama si tatal meu au facut film de televiziune cand am fost mic,am fost un copil rasfatat si cred ca imi doream sa fiu in centrul atentiei si de aceea mi-am dorit sa devin cantaret...ca sa fiu in centrul atentiei...poate suna patetic dar asta este...in ceea ce priveste clovnul....cred ca e ceva ce mi-a placut dintotdeauna tot ce tine de clovn...parodia, tristetea clovnului, Charlie Chaplin...toate aceste personaje....fata alba....m-au interesat dintotdeauna....deci, pe scurt, de aceea fac ce fac...si arat cum arat.
- Am vazut un material DVD realizat in colaborare cu Alexander Hacke de la Einsturzende Neubauten. Va place sa colaborati cu germanicii ? Acum lucrati la Die Weberischen......cum a inceput proiectul?
A.S. - De obicei noi suntem abordati de oameni care vor sa-si faca o idee si care cred ca avem calitatile necesare unui anume proiect. Noi adaugam un pic de haos, un fel de haos organic...suntem ca o trupa folk, dar un fel de trupa punk folk , cantand intr-un fel tiganeste cateodata mai pretentiosi -ca in cazul muzicii de teatru sau al muzicii electronice. Cred ca e vorba de contrast, pentru ca ceea ce facem noi e sa contrastam cu diferite grupuri ca de ex. Kronos Quartet care sunt cunoscuti ca apartinand high art-ului , sau cu Phillip Glass, atunci cand ei vor sa faca ceva bazat pe un contrast....Si mai e si simtul umorului ; cred ca multor oameni apartinand culturii serioase le e frica de umor, cauta la noi umorul si umanitatea......de obicei noi suntem cei abordati....iar legatura cu germanii – este pentru ca noi lucram in zona germana precum si cea muzicala franceza si engleza.
- In legatura cu repetitiile de aici de la Die W. care este volumul de munca ? Nu v-au incurcat  cu repetitiile la SDS ? Cum v-ati descurcat ?
Martyn : A fost mult de lucru cu amandoua. Trebuie sa scrii cantecele si asta iti ia mult timp, apoi trebuie sa le inveti, sa inveti versurile...Trebuie sa muncesti mult, trebuie sa te gandesti si la spectacolele viitoare pentru ca trebuie sa evoluam permanent...asa ca  e mult de lucru...noua ne place, nu ne plangem dar e solicitant...sa inveti toate versurile.....aceste proiecte de teatru sunt mai neobisnuite pentru noi, trebuie sa scrii materiale noi si sa mai scoti si albumele pentru showuri.
Muncim mult, ne plac socurile, trebuie sa fim mereu in miscare altfel murim.
-Care e relatia cu instrumentele ?
Adrian Huge :-E o intrebare buna pentru mine,pentru ca am inceput intr-un grup cu o baterie normala si apoi nu mi-a placut niciodatra cum suna o baterie normala si nu se potriveste cu muzica pe care o cantam si am incercat sa o fac mai mica din motive practice si am descoperit ca suna mai bine....unora le parea rau pentru mine si se ofereau sa-mi imprumute tobele, pina le spuneam ca nu cazul...
Adrian Stout :-Am cantat la bas electric foarte mult si aveam un dublu bas desi nu eram un cantaret de dublu bas mai mult dublam cu el. Acum cant la un bas special de calatorie care se compune din piese ca un puzzle de fiecare data cand calatoresc,e impachetabil si destul de neobisnuit, dar incercam sa reducem totul (spatiul) la minimum in turnee...
-Cand ati inceput sa cantati la acordeon ?
Martyn :-Pe la 29-30 ani, inainte cantam la chitara,pian....Am inceput destul de tarziu, dar am simtit imediat ca era instrumentul potrivit pentru mine si eram foarte fericit. De aceea am si infiintat trupa, pornind de la acest acordeon. Niciodata nu m-am simtit confortabil la pian sau chitara iar acordeonul parea sa mi se potriveasca stand pe scena...neobisnuit...Pentru englezi acordeonul e destul de exotic si cred ca motivul pt care am avut succes in estul Europei-ex. Grecia, Cehia, Rusia este chiar acordeonul care e un instrument obisnuit aici...chiar si aici in Austria suntem destul de populari....
-Care este secretul TIGER LILLIES ?
Adrian Stout :Varietatea. Nu poti sa mergi intr-o singura directie! Ce facem noi este sa schimbam mereu starea de spirit ,cred ca multora nu le place acest lucru...trebuie sa faci lucruri diferite si varietatea e importanta..
Fiecare emotie trebuie sa aiba un impact si trebuie sa fie un echilibru intre diferite emotii. Noi incercam sa exprimam o varietate de emotii umane de aceea cred ca SEVEN DEADLY SINS e un subiect foarte bun pentru ca abordeaza varietatea emotiilor umane; incercam mereu sa patrundem pe taram emotional prin orice modalitate posibila.
-Cum e sa fii astazi artist in Londra ? Sunt diferente intre Dvs. si artistii din Franta, Germania.... ?
A.S.-Nu am nici o idee. Artistii calatoresc mult astazi,….nu se pot dezvolta intr-un singur oras…trebuie sa se miste mult...in culturi diferite...
M.- Avem multe mesaje din Mexic pe site-ul nostru, ne recheama cei de acolo...
-Cand va aparea DVD-ul cu DieWeberischen ?
A.S.-Probabil ca anul viitor. Materialul exista deja pe CD, dar anul viitor va aparea unul despre inceputurile TL de pe vremea cand cantam in Londra la mijlocul anilor `90, e un document cultural interesant !
-Un mesaj pt cei din Romania.,pentru cei care asculta si muzica voastra ...
Toti :-Hello! Si abia asteptam sa ajungem la voi ! Iar daca nu mai aveti rabdare va invitam sa aruncati o privire la websitul nostru ...www.tigerlillies.com...e locul reclamei,nu ? Ha-ha ...

Ce pot sa va spun altceva decit: vizitati-i ! Sint bucurosi de oaspeti. Cu cit mai neincadrabili, ca si ei, cu atit mai bine. Dar pentru a gasi un sertar, la intrebarea cliseistica a unor jurnalisti dornici de « inedit », au creat unul pe care au lipit eticheta : »pornografie muzicalasuprarealista ». Daca luam drept punct de plecare definitia Scolii Franceze, conform careia "suprarealismul este intilnirea dintre o masina de cusut si o umbrela pe o masa de operatie", trebuie sa presupunem ca in cazul TL ,aceste obiecte au si un puternic libido manifestat hotarit, fara pudoare.
Interpretare pasionala, cu incarcatura sentimentala de exceptie. Straie si butaforie dickens-iene pentru un acordeon salbatic de senzual. Statut cultic pe malurile Tamisei dar si in (r)estul Europei. Spectacole « pacatoase », cu iz de zoofilie, in salile mici ale unor festivaluri mari. Rrom-opera pe o voce castrata ,pregatita ani de zile pentru « Covent Garden » si ajunsa « doar » la « Volksoper »...Fara compromisuri, dar  cu arta de a provoca in degetul mic. Fara umbra mirosului de transpiratie, dar cu brutalitate verbala odioasa, nedictatoriala. Suvoaie de soc controlate cu arcusul la pinza de ferastrau. Plutiri avangardist-blasfemico-obscene. O varietate care delecteaza si sfideaza simultan. Ascundere in spatele machiajelor (in mister rezida forta, nu-i asa ?) si a muzicii, pentru a se descoperi pe sine si a lasa publicului placerea si vraja revelatiei.
Crinare tigrata. Talent latent. Trivialitate lugubra. Tigrii ludici. Tatuaj lasciv. Teatru libertin.
THE TIGER LILLIES.
        
                                                                                             Daika Attila



Setlist TL :  Die Weberischen

FAME

Chiar înainte de a începe piesa, Schikanader îşi aminteşte de prietenul său Mozart. Faima sa este uitată, atâta timp cât e în viaţă. Însă muzica sa a rămas, fiind nepreţuită.

Life’s a bitch
Înainte ca Mozart să ajungă în Mannheim, o întâlneşte pe Cäcillia Weber (Cilly) disperată fiindcă soţul său a lăsat-o să se descurce singură cu 6 copii în această viaţă „de căcat”. E hotărâtă că dacă „curvele” nu-i aduc bani, îi va izgoni.

MOZART’s IN MANNHEIM

În Mannheim, Mozart nu mai este copilul-minune, nu mai este un star. Balada povesteşte despre cum cântă el într-o cârciumă, doar el ştiind că într-o zi va ajunge faimos.

LOVE FOR SALE

Pentru Cilly nu este uşor să crească patru fiice. Fiica cea mică, Sofie, este vândută de mamă.

ABORT THE CHILD

… iar când un copil e pe cale să se nască, toate vor să îl ţină. Însă biserica spune că e un fruct al păcatului – aşadar „Copilul trebuie să dispară! – trebuie avortat”

JUST ANOTHER LOSER

Când Mozart se mută la Viena, la familia Weber, Cilly spune că este „un alt ratat”.

FATHER AND SON

Tatăl lui Mozart este scandalizat să audă că stă la familia Weber.

DON’T MARRY A MAN

Aşa le spune mama Cilly fiicelor: „Nu te căsători cu un bărbat din pasiune! Numai banii contează.”

SCREW YOU

Acesta era moto-ul lui Cilly: „Atunci când bărbaţii vor să se culce cu tine, asta îşi are preţul său.”

LENDING SONG

Însă toate sfaturile sunt degeaba, Wolfert s-a căsătorit cu Konstanze.

THE MERRY BIRDCATCHER

Schikaneder se prezintă în cunoscutul său rol de vânător de păsări şi spune cu mândrie că a „Fluierul fermecat” al lui Mozart s-a jucat cu casa închisă.

DEATH SONG

În timp ce Mozart munceşte la Requiem, se teme că va fi otrăvit şi „simte gustul morţii pe limbă.”


MURDERED MOZART
În timp ce familia Weber spală cadavrul lui Mozart, se răspândeşte zvonul că Mozart ar putea să fi fost omorât. „Când ai atât de mult talent, nu te poţi aştepta să rămâi în viaţă.”

NOTHING

Viitorul tău este pavat cu aur. Îţi văd viitorul, îţi văd mormântul. Ce înseamnă asta? – NIMIC Chiar nimic."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu