luni, 9 noiembrie 2015

Noutăți cu elvețienii Le Rex și norvegienii Mette Henriette, Thomas Strønen, Eivind Aarset și Christian Wallumrød & Trondheim Jazz Orchestra

Încep de unde am rămas la ultima postare din octombrie cu aceeași casă Cuneiform la care au aderat, atipic esteticii dominante a label-ului profilat pe prog-rock și post-R.I.O., și elvețienii Le Rex, „winds combo”-ul cu pachetul de 4 suflători și un baterist, apelând inclusiv la un studio de înregistrări din Chicago pentru noul album „Wild Man”. Tenor-saxofonistul Marc Stucki e principalul compozitor aici -8 dintre cele 13 piese, mai toate sub 5 minute durată-, Benedikt Reising (alto sax) are 2, Andreas Tschopp (trombon) tot 2 iar tubistului Marc Unternährer una singură...Albumul elvețienilor e unul „à l'américaine”, sound-ul trimite cu gândul la trupele de stradă din era de aur a jazzului tradițional dansant gen „funeral & wedding” din zona New Orleans cu destule accente comice aduse de duelul trombon-tubă („Le Clic”, „Riff Raff”, „Anchor”, sau finalul „Be In Shape!”)...Totuși n-am putea numi ăsta un jazz pur tradițional pentru că are suficient de multe inserturi tipice post-bopului modern, plus ca element vizual adjuvant entitatea S.F. flotantă și difuză de pe coperți, în total contrast cu fundalul lugubru al unor hale dezafectate. Posibil locuri improprii transformate în săli de concert ca și clubul bucureștean #Colectiv, locul tragediei naționale...



Tot piese scurte ca durată are și tânăra, frumoasa și talentata saxofonistă norvegiană Mette Henriette, debutantă la ECM cu dublul set auto-intitulat. 15 teme sunt pe CD1 cu trio sax, cello & pian, 20 pe CD2 cu un ansamblu mai mare incluzând încă 2 suflători, bandoneon, 6 strings cu membrii din Cikada Quartet, bas și tobe. „Jazz cameral” mi se pare încadrarea cea mai potrivită, mai ales părții secunde cu Ø Ensemble. Unele piese/pasaje reclamă concentrare și răbdare în plus.


Alte 3 apariții norvegiene, alte tot atâtea confirmări ale liderilor deja consacrați, cum urmează:
* Thomas Strønen (drums/compositions) cu al său nou „Time is a Blind Guide/TiAbG” (ECM, 2015), unde avem tot un jazz cameral melodic și impresionist cu lamenturi scandinave pe fundal cu percuții afro, cu britanicul Kit Downes la pian, partenera acestuia Lucy Railton la cello și „uneori” cu nu mai puțin atractiva Siv Øyunn Kjenstad (perc./ voc.) -vezi videoclipul- „Dacă „crossover” poate însemna orice -este de părere criticul John Fordham-  atunci acest album e un exemplu fascinant”, el remarcând tema-titlu „folk-rockish” cu o improvizație de tip Keith Jarrett pe fond bogat percusiv. Preferata mea este penultima tema „As We Wait for Time”.

* Eivind Aarset (guitars), surprins în detaliu în viziunea sa muzicală unică la „limita între intimitate și curaj” de Adriana Cârcu în interviul din luna mai 2015 pentru AllAboutJazz(.com) își continuă „Visul logic” din 2013 pe noul „I.E. (Jazzland, 2015), o lungă elegie abundent tratată electronic pe cele peste 70 minute și realizată cu o formulă extinsă, cu Erland Dahlen, Wetle Holte, Audun Erlien, , plus invitații Jan Bang, Lorenzo Esposito Fornaseri, Jan Galega Brönnimann, Michele Rabbia și suflători din Det Norske Blaase Ensemble. Deși plecând de la Jimi Hendrix Experience modelele sale din perioada formativă au fost altele, pe acest album la chitară se regăsesc ecouri de la The Edge/U2, Andy Summers/Police sau Jonny Greenwood/Radiohead ceea ce nu alterează originalitatea unui chitarist cufundat întro Électronique Noire”, nișă proprie și unică în scena muzicală actuală și în prog-rock și în jazz. Albumul a primit recenzii favorabile în Germania și Elveția și se vorbește chiar că ar fi vorba despre cel mai împlinit material al său de până acum.



* Christian Wallumrød & Trondheim Jazz Orchestra: „Untitled Arpeggios and Pulses” (Hubro, 2015). Comandată special pentru a marca cea de-a 50 cea ediție a festivalului de la Kongsberg din 2014 unde a fost interpretată în premieră, lucrarea continuă în 4 părți fără pauze a apărut pe al 3-lea disc al compozitorului de anul acesta de la casa Hubro, cu o la fel de insolită componență a catalizatorului Big Band  T.J.O. incluzând membrii din ansamblul său, dar și din formulele Huntsville, Dans les Arbres, Moskus, Brutter, Skadedyr, Broen, Lemus, Thomas Strønen (Group), etc. Despre câteva dintre acestea ați putut citi până acum pe acest blog, altele probabil vor urma, Hubro și Rune Grammofon fiind dintre casele de discuri cele mai interesante și avangardiste pentru reflectarea nivelului atins în ultimii ani de jazzul nordic european.
O scurtă descriere, încadrarea stilistică și o listă a proiectelor-colaborări derulate între 2000-2014 găsiți pe pagina de Facebook a trupei, aici:












Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu