vineri, 10 februarie 2017

”Okidoki's "Si tu regardes"...parmi les jeunes talents du jazz hexagonal”


”Țara arde...” chiar dacă ”iarna-i grea” (vorba poetului)...dar nici lumea jazzului nu stă pe loc, noutățile s-au acumulat așa încât după ”încălziri” ușoare cu inflexiuni pop marca trompetistului veteran Herb Alpert și crooner-ului Curtis Stiegers, ”atacăm” o combinație de Country & Jazz la mandolină și pian pentru a ajunge la câteva noi apariții dintr-un set ”invariabil” (conform pianistului Benedikt Jahnel) de la casa germană ECM, cu coperțile tipic pastelate: 2 dominant acustice cu veterani chitariști, 2 triouri pianistice -unul elvețian, altul danez-, și unul de jazz cameral la acordeon cu norvegianul Frode Haltli (remember Gărâna Jazz Festival 2010):

Herb Alpert - Human Nature (2016)
Curtis Stigers - One More For The Road -live- (2017)
* Chris Thile & Brad MehldauChris Thile & Brad Mehldau (Nonesuch, 2017)...."jazz, bluegrass"....mandolin & voc/piano & voc



* Ralph Towner - My Foolish Heart (ECM, 2017)
* John Abercrombie QuartetUp and Coming (ECM, 2017)
* Colin Vallon, Patrice Moret, Julian SartoriusDanse (ECM, 2017)
* Benedikt Jahnel TrioThe Invariant (ECM, 2017)
* Frode Haltli (acc) – Air (ECM New Series, 2016)











































Casa concurentă ACT Music & Vision nu putea să se lase mai prejos în fața acestui nou set ECM -la care se adaugă de ultim moment și Craig Taborn - Daylight Ghosts (ECM, 2017)-...așadar iată 2 dintre primele apariții scandinave din acest an:
Jan Lundgren (p-no, U.S./Sweden) – Potsdamer Platz (ACT Music, 2017), with Jukka Perko: a-sax, Dan Berglund (ex-E.S.T.): bass, Morten Lund: drums
...un tribut muzical adus de versatilul pianist celebrei piețe berlineze ajunsă simbolul noii Germanii, (albumul-concept fiind înregistrat în studioul Hansa plasat chiar în respectiva piață), respectiv:
Viktoria Tolstoy feat. Iiro Rantala – Meet Me at the Movies (ACT Music, 2017)
....o invitație la muzica de film, cum trădează și titlul: “As Time Goes By” (Michael Curtiz /“Casablanca”), “New World” (Björk, din “Dancer In The Dark” al lui Lars von Trier)...“Smile” din “Modern Times” cu și de Charlie Chaplin, “Kiss From A Rose“ (Seal, din “Batman Forever”)...“Out Here On My Own” (Michael & Lesley Gore, din “Fame”)...“Angel” (Sarah McLachlan, din “City of Angels” cu Nicolas Cage.





















Ajunși la sexul frumos, mai distingem printre noutăți un album de voce/pian polonezo-cubanez, altul bine primit de critici cu saxofonista londoneză Trish (”a talent to watch”) și noul ei 4-tet...unul de ”comeback” cu scoțienii Rebeccăi de la casa RareNoise -am mai spus-o și o repet: un ”label” garanție în sine!- și altul în trio al unei basiste/cello-iste din Canada aflată deasemenea în ascensiune, beneficiind de prezența octogenarului pianist Harold Mabern:
* Anna Maria Jopek & Gonzalo Rubalcaba - Minione (Universal Music Polska, 2017)
* Trish Clowes (sax) - My Iris (Basho Records, 2017)
....Chris Montague: gtr, Ross Stanley: p-no & Hammond org, James Maddren: dr
Free Nelson MandoomJazz (Rebecca Sneddon: a-sax/Scotland) – The Organ Grinder (RareNoise, 2016)
* Brandi Disterheft (bass, cello, voc / Canada) (with Harold Mabern: p-no & Joe Farnsworth: dr) - Blue Canvas (Justin Time Records, 2016)








































Ne întoarcem la domni și surprindem alți 3 pianiști cu noi producții la case de discuri cu jazz melodios și elegant, primul oferindu-ne în plus prilejul reîntâlnirii cu saxofonistul norvegian Marius Neset, deja mai cunoscut pe la noi după apariția la festivalul de la Gărâna XVIII și albumele scoase la Edition Records și aceeași ACT Music (de fapt pianistul danez ar merita poate separat o mai atentă introspecție privind realizările anterioare succesive solo, cu JazzKamikaze (și ca vocalist!), în fruntea propriului trio -Conveyance (Daywood Drive, 2011)- și mai recent cu interesanta formulă cu suport marocan pe Unicorn (Calibrated Music, 2014):
* Morten Schantz (p-no, ex-JazzKamikaze / Denmark) – Godspeed (Edition, 2016)
....with Marius Neset: sax & Anton Eger: drums
* Jason Moran (piano solo) - The Armory Concert (Yes Records, 2016)
John Ellis (Cinematic Orchestra) - Evolution: Seeds & Streams (Gondwana, 2016)






















Urmează o formulă frenetică de Big Band cu câte 4-5 trompete, saxofoane și tromboane a unui tânăr și promițător compozitor, aranjor și dirijor american aflat la debut solistic (dar deja cu mai multe premii și distincții primite în ultimii 5-6 ani), pe care criticul Dan Bilawsky, cotând albumul aproape maximal pe site-ul ”www.allaboutjazz.com”, o consideră ”forward-thinking jazz orchestra”, printre numeroase alte recenzii favorabile. E clar că muzele, cum indică și titlul, l-au însoțit pe autor pentru a realiza albumul:
* Christopher Zuar Orchestra - Musings (Sunnyside, 2016)




* Sun Trio (Finland) – Reborn (CamJazz, 2016)
....Jorma Kalevi Louhivuori: trumpet, Olavi Louhivuori: drums, Antti Lotjonen: bass
Trompetistul finlandez de 33 ani ”schimbă macazul” față de 4-tetul Big Blue (amestec, zic cronicile, de Shoegaze Pop, Folk și Jazz de tip Jan Garbarek și Miles Davis), aici în trio chiar simplificând structural muzica, contrar trendului, ”in the other direction than ever-greater complexity”, cum scria cineva. Totuși el nu se îndepărtează de sunetul tipic scandinav glacial și auster, oferind peisaje sonore deopotrivă futuristice și arhaice. La tobe e fratele său, cunoscut și din formula Skydive Trio (Thomas T. Dahl, Mats Eilertsen, Olavi Louhivuori), mai ales de la albumul ”Sun Moee” (Hubro, 2015).

Jazzul contemporan de la casele Criss Cross Jazz și SaVant mie nu-mi prea mai oferă sclipiri, deci am trecut repede peste...:
* Conrad Herwig & Igor Butman (6-tet) - Reflections (Criss Cross Jazz, 2016)
* Matt Brewer (bass) - Unspoken (Criss Cross Jazz, 2016)
* Joe Chambers (vibr) - Landscapes (SaVant, 2016)
...pentru a ”plonja”, în lungul drum de circa 25 albume spre numele din titlul postării, întro zonă mai ofertantă din care, între următoarele apariții, cea mai mare și plăcută surpriză o reprezintă albumul personal al lui Colin Cannon la care trebuie să mă refer mai pe larg:
* Mats Gustafsson & Craig Taborn - Ljubljana (Clean Feed, 2017)
* Garth Knox & The Saltarello TrioLeonard: The Book of Angels, Volume 30 (Tzadik, 2017)
* Deep Whole Trio (UK) - Paradise Walk (MultiKulti Project, 2016)
....Paul Dunmall: s, a & t-saxes, bagpipes, Paul Rogers: 7 string bass, Mark Sanders: dr, perc



















Colin Cannon (”all guitars, ukulele, voc, synths, sound effects”) - Intermission (Farewell) (Self Released, 2016)
Primul element dătător de speranță la un album al unui artist necunoscut dinainte e autonomia lui ”Self Released”: muzicianul face 100% muzica pe care o dorește, zero constrângeri. Al 2-lea ca ghid însoțitor e citatul intimist din Kurt Vonnegut din ”Breakfast of Champions”. Al 3-lea e conceptul, ideea unitară imediat recognoscibilă din titluri: ”Part I (4 titluri), Part II (5), P.S. (3)”, chiar înainte de a asculta prima notă. Nr. 4 e booklet-ul generos: grafica la copertă, celelalte picturi ”inner”, fotografiile grupului numeros de amici colaboratori și cuvintele autorului. De fapt, în primul rând ca importanță aș vedea această sensibilă și modestă confesiune a unui dubiu existențial transpus pe muzică, până la urmă, poate uman-ambivalent ca enunț, dar unitar realizat ca și concept muzical: ...”like all music, this is another self-absorbed attempt to make a story out of everything, to make everything seen connected and designed, when in reality nothing is...well, maybe everything is...I wouldn't know, so quit buggin' me”. Începutul temei-titlu ”Intermission” oferă la jumătatea albumului un scurt număr introductiv de cabaret/cartoons, cu totul și totul neașteptat, dar imediat ”discursul” revine la ”matcă” în Part II cu un solo de trompetă și chorus-uri liturgice.
Ferm ancorat în genurile Prog & Fusion, iată mai multe referințe amintite de criticul Dave Wayne în recenzia de mai jos, ca posibil inspiratoare surse pentru Colin Cannon pentru acest al 4-lea său album care invită la reascultare și-l plasează pe autor în categoria ”musicians to watch” : două relativ recente albume solo Steven Wilson, clasicele formule Return To Forever din perioada cu Bill Connors la chitară și Mahavishnu Orchestra cu Narada Michael Walden la tobe, grupul originar Electromagnets al chitaristului texan Eric Johnson și contemporanii Animals As Leaders (*):
https://www.allaboutjazz.com/intermission-colin-cannon-self-produced-review-by-dave-wayne.php





























 Abia ajuns la acest punct, nivel, etapă, stare, dispoziție, orizont de așteptare sau cum vreți voi să-l/s-o numiți, am simțit că e momentul propice pentru abordarea lui Okidoki. Ascultasem eu ce-i drept recent 2 albume noi-nouțe:
* Note Forget (France) - Le Rameau d'Or de la Sybille de Cumes (Note Forget, 2017)
   (Jean Rondeau: p-no, Virgile Lefebvre: sax, Erwan Ricordeau: c-bass, Sébastien Grenat: dr)
...respectiv:
* Ray Lema & Laurent De Wilde (piano duo/France) - Riddles (Gazebo, 2016)
...dar care n-au avut impactul celui care urmează, apanajul unui tânăr bas-clarinetist și soprano-saxofonist pe nume Laurent Rochelle. Datele de intrare ridicau apriori ștacheta: sursa pentru mine a albumului, amicul Horațiu din Satu Mare (de la care sunt sigur întotdeauna că nu primesc ceva banal), casa de discuri minusculă, titluri de piese în mai multe limbi diferite, atracția mea dintotdeauna pentru clarinetul bas...și chiar și coperta-fotografie, deloc atractivă, poate sugera loc de muzică bună ascunsă în spatele ei, s-a întâmplat de multe ori astfel. Și a fost chiar mai mult decât O.K. cu acest cuartet (în slang, cu ușoare variații, ”okie dokie/okey dokey/okidoki”, chiar asta înseamnă!) în care apare frecvent ca punt de atracție în plus interesanta vocalistă belgiancă Anja Kowalski.
Atât de mult mi-a plăcut muzica asta că nici n-a mai contat că exact în timpul audiției placa de bază a desktop-ului destul de vechi a cedat (urmând logica recuperare și deloc simpla reconfigurare pe aproape noul computer...). ”Un jazz au son nouveau, très accessible et d'une grande sensibilité”, cum se zice în prezentarea concertului de circa 45 minute de mai jos.
Vă mai etalez albumul aici doar cu datele lui strict ”tehnice”, plăcut surprins că l-am regăsit și întro listă recomandată de 10 albume din noul jazz francez din care urgent am pus în lista de așteptare la ascultat încă 4 titluri. :
http://www.lesinrocks.com/2016/04/03/musique/10-albums-decouvrir-nouvelle-garde-jazz-francais-11816077/



(Laurent Rochelle's) Okidoki (Quartet) - Si tu regardes (Linoleum, 2016)
01. Morgen (6:32)
02. Airports (5:43)
03. Synchronicity (9:08)
04. Cévennes (7:27)
05. Echo bird sing her song to me (8:53)
06. Okidoki blues (1:33)
07. Okidoki (5:35)
08. Si tu regardes (9:02)
09. Zeit (7:04)
10. Le temps oublié (4:37)
Enregistré récemment à Toulouse, France.
Artist List:
- Laurent Rochelle: clarinette basse, sax soprano, compositions
- Anja Kowalski: voix, textes
- Frédéric Schadoroff: piano, effets
- Olivier Brousse: contrebasse
- Eric Boccalini: batterie




https://www.youtube.com/watch?v=aGyH_9ExSzI

Mă surprinde subiectul despre mini valul de jazz nou francez tocmai în momentul anunțurilor din sfera jazzului ”mainstream” popular mult mai profitabil: moartea lui Al Jarreau (R.I.P.) și Grammy-urile câștigate previzibil astă-noapte, printre alții, de John Scofield și Snarky Puppy...”Revenons à nos moutons”, iată cele 4 titluri în așteptare:

* nOx.3 (France) - NOX TAPE (Jazz Village, 2016)
* Céline Bonacina Crystal Quartet - Crystal Rain (Cristal/Harmonia Mundi, 2016)
* Camille Bertault - En Vie (Sunnyside, 2016)
* Sébastien Texier - Dreamers (Cristal, 2016)

Precizări la referințele albumului lui Colin Cannon:

* Return to Forever (cu Bill Connors) - Hymn of the Seventh Galaxy (Polydor, 1973)
* Mahavishnu Orchestra (cu Narada Michael Walden) – Apocalypse (1974), Visions of the Emerald Beyond (1975), Inner Worlds (1976)
+ Weather Report (cu Narada Michael Walden), temele "Black Market" și "Cannon Ball" de pe Black Market (1976)
* Electromagnets (Eric Johnson) - I & II (1975)
* Animals As Leaders (Tosin Abasi): Weightless (2011)...”instrumental speed guitar”





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu