LP, DD & JH

Dacă vi se pare că diversele grupuri de melomani se complac în aceleași fixații pe Facebook reciclând mereu nostalgii arhi-cunoscute, aici pe acest blog o să găsiți mereu artiști inovativi, sound-uri noi și muzici provocatoare, autentice și influente asupra altor artiști și pe placul melomanilor audiofili exigenți...Iată 3 nume feminine în actualitate încadrabile acestor profile și albumele lor definitorii:
* Linda Perhacs...folkistă americană cu un singur album la activ, "Parallelograms" (1970 LP/1998 CD...reeditat cu bonusuri în anii '00). Este considerat în prezent de nivelul albumelor de început ale lui Joni Mitchell...adică de un "very high level". "Mai puțin declamativă decât Joan Baez, dar mai îndrăzneață decât Joni Mitchell" Linda ne amintește in "Paralelogramele" ei de alte două demult uitate și prea timpuriu dispărute cantautoare folk: Judee Sill și Laura Nyro.

  )

* Delphine Dora...o tânără franțuzoaică de 32 ani pianistă, improvizatoare, vocalistă și compozitoare..."one artist to watch...her music defies categorization, we can hear echos of pop, free folk, psychedelic music, classical music, improvised or experimental stuff, or free jazz in different recordings. It can be described sometimes minimalist, fragile, raw, melodic, intimate, exhuberant, agressive or wild"...Descrierea se potrivește acestor materiale: EPs: "A Day In Contrast"; "On The Other Side"; "We're All Of This";
CDs: "Multitudes Songs From Walt Whitman's "Leaves Of Grass" (2009); Delphine Dora & Half Asleep: "You're Not Mad, You're Just Lonely" [2012]
Mai multe infos și muzici cu ea găsiți aici:
 http://freemusicarchive.org/music/Delphine_Dora/



 * Julia Holter (voce & pian) este o și mai tânără artistă (27 ani) care după debutul din 2011 cu "full-lenght CD": "Tragedy" (Leaving Records) = un album-concept inspirat de piesa "Hippolytus" a clasicului grec Euripide...recidivează în același spirit și stil intimist cu “Ekstasis”...album care include piese scrise în ultimii 3 ani în Los Angeles "documentând căutarea frumuseții ascunse sub forma unui pop netradițional"...după lansarea lui "Tragedy", cronici măgulitoare o asociază pe Julie cu Siouxie Sioux și Laurie Anderson, iar componistic -printre alții- cu Robert Wyatt.
"Julia Holter poate fi încadrată în spațiul difuz dintre electronica ambientală, compoziția clasică și pop-ul ezoteric...deschizând ușile unei intime și foarte personale dimensiuni ale nostalgiei"...mai multe despre ea găsiți aici:
 http://www.playgroundmag.net/music/music-reviews/albums/tragedy
(http://leavingrecords.com/releases/lr015-tragedy/

..., plus un mini-concert de 3 piese recent, între comentarii fiind și aceste opinii/întrebări:
 ”KATE BUSHish?”
 ”Is she is trying to be like the Joni Mitchell of the 21 century?”