marți, 24 septembrie 2019

"September (jazzy) Morn", 2019 (3): Herb Alpert, Ahmad Jamal, Louis Sclavis, Tonbruket, Carsten Dahl Trinity, Black String, John Coltrane, Nat Birchall Quartet, Pål-Kåres Elektroshop, Taylor Ho Bynum 9-nette, Stefan Aeby, Surplus 1980, Fred Van Hove & Roger Turner, H ZETTRIO, (Krzysztof Ścierański &) Laboratorium...


Jazzuri de dincoace...de la...și dincolo de ECM (50), poate așa ar trebui împărțit în 3 domenii pentru jazzofilul român, arbitrar dar distinct, tot noianul de noutăți. De fapt eu le aranjam așa din momentul când am ales pentru acest blog paradigma lui „a scrie câte puțin despre cât mai multe”, insistând desigur pe secțiunea a 3-a puțin spre deloc reprezentată la noi unde și-așa puținii formatori de opinie în domeniu, expunându-și în general doar preferații, au preferat și continuă să se complacă în comoda „politică a struțului”....

* Herb AlpertOver the Rainbow (Herb Alpert Presents, 2019)....„pop-jazz”
* The New MastersoundsShake It (Color Red, 2019)
Joe Armon-Jones (keybs, Ezra Collective) – Turn to Clear View (Brownswood, 2019)
* Hot Club of CowtownWild Kingdom (Gold Strike, 2019)
* TuneTownThere from Here (Slammin' Media, 2019)
* ShigetoVersions -EP- (Ghostly International, 2019)
Ahmad Jamal – Ballades (Harmonia Mundi/Jazz Village, 2019)
....7 albume cu jazzuri lejere mai ales din UK în care-s de remarcat la extremele minilistei, mai ales pentru longevitatea semnatarilor, noile realizări ale trompetistul Herb Alpert de 84 ani, respectiv pianistului Ahmad Jamal de 89!

* Ethan Iverson Quartet (with Tom Harrell) – Common Practice: Live at the Village Vanguard (ECM, 2019)
* Louis SclavisCharacters on a Wall (ECM, 2019)
....După Napoli's Walls (ECM, 2002), clarinetistul recidivează în ceea ce-l privește pe artistul urban Ernest Pignon-Ernest inspirator atunci, lărgind însă de data asta gama colajelor sale murale și dincolo de orașul italian în căutarea „unei dinamici, unei mișcări care va naște un ritm, o emoție, o melodie”. Le-a găsit și le-a transpus în 8 teme, pentru prima dată ca lider de cuartet cu astfel de configurație, alături de basista Sarah Murcia, bateristul Christophe Lavergne și pianistul Benjamin Moussay (cu care colaborase și la albumele Sources și Salt and Silk Melodies).
 -Louis Sclavis - Live @ Festival A Vaulx Jazz 2019:
https://www.youtube.com/watch?v=E9y-7gTntLs




* Tonbruket (Dan Berglund 4-tet / Sweden) – Masters of Fog (ACT Music, 2019)
....nu sunt surprize pentru cine cunoaște albumele anterioare ale suedezilor, poate doar un supliment de atmosferă cinematică care traversează Maeștrii ceții.
 -The Barn:
https://www.youtube.com/watch?v=Q6EISuT3AYI





* Carsten Dahl Trinity (Denmark) – Painting Music (ACT Music, 2019)
....ca titlu albumul s-ar compara cu cel al lui Louis Sclavis, dar în realitate pe Muzică pictată e vorba nu de compoziții originale ci de 8 piese standard din 10 în total, ce-i drept interpretate în maniera personală a pianistului al cărui nume și trio preferat a fost menținut destul de discret de către boss-ul Siggi Loch & co. de la ACT, deși Trinity a fost comparat uneori de presă cu Keith Jarrett’s Trio...
* Black String (South Korea) – Karma (ACT Music, 2019)
....urmarea debutului 4-tetului tradițional cu Mask Dance (ACT Music, 2016)....„world jazz”-ul corean destul de complex etalând ca particularitate instrumentul geomungo. Pe noul disc apare invitat în 2 piese chitaristul Nguyên Lê, iar părțile șamanice vocale („Exhale-Puri”, „Karma”) amintesc de muzica „qawwali” a regretatului pakistanez Nusrat Fateh Ali Khan.
 -Black String: Sureña, Album: Karma:
https://www.youtube.com/watch?v=fdnlliwrYhA





















John Coltrane – Blue World (Impulse!, 2019)
....Digitalizarea unor arhive de filme poate duce și la descoperiri importante audio: e cazul acestei sesiuni înregistrată în 1964 de faimosul cuartet și nepublicată până acum, coloana sonoră pentru filmul „Le chat dans le sac” (The Cat in the Bag) a canadianului Gilles Groulx pe care saxofonistul n-a anunțat-o la ora respectivă staff-ului de la Impulse! Records cu care se afla sub contract, benzile de magnetofon rămânând la regizorul din Montreal....sesiune care devansat-o cu câteva luni pe cea din care va rezulta albumul-fanion A Love Supreme. 




The Nat Birchall Quartet – The Storyteller: A Musical Tribute to Yusef Lateef (Jazzman, 2019)
....cam de pe-aici de la trompetistul Nat Birchall intrăm în „zona crepusculară” a jazzurilor în bună măsură...tabu, fără afișare în România. Contrar sugestiei de cover-uri a titlului, dar păstrându-se în idiom, 6 din cele 11 piese sunt ale liderului și doar 3 ale clasicului Yusef, inovator al fuziunii jazzului nord american cu muzica din Est (2 fiind semnate de asociați ai acestuia). Un demers binemeritat pentru cel de la a cărei naștere se vor împlini în curând 100 ani și căruia Wikipedia îi enumeră contribuții importante la următoarele domenii muzicale: „new-age, jazz, post-bop, jazz fusion, swing, hard bop, third stream, world music”...
 -The Nat Birchall Quartet - Tales of Saba [Audio] (1 of 11):
https://www.youtube.com/watch?v=PRi_2qOW23o




* Pål-Kåres Elektroshop (Norway) – Wooden Glory (Hubro, 2019)
....bine și îndelung conceput, „electroshop”-ul este creația duoului format din bateristul Pål Hausken de la trioul In the Country și producătorul/claviaturist/compozitor Kåre Christoffer Vestrheim, din nou nominalizat ca „producătorul anului” în Norvegia. Cei 2 și-au luat un arsenal masiv de instrumente și accesorii după ei și cu mintea complet deschisă s-au izolat întro zonă rurală abandonând toate regulile și îngrădirile, de unde a rezultat un disc pastoral -invocat și de titlul Gloria lemnului- ce inserează sunete naturale cum o făceau odinioară pe albumele lor Brian Eno sau Vangelis. Totuși primele aproape 30 min. cei 2 mi se par în căutări și încercări nefinisate până la piesa-titlu care are într-adevăr „cap, miez și coadă” dar în primul rând o unduitoare și atractivă linie melodică care practic salvează discul...totuși, prea puțin ca să fie una dintre remarcabilele producții Hubro, din acest an sau în general.
 - Wooden Glory:
https://www.youtube.com/watch?v=KNkMVk4fTHc






















* Taylor Ho Bynum 9-tetteThe Ambiguity Manifesto (Firehouse 12 Records, 2019)
....„un album superb în care, pe lângă ritmuri și discursuri mai convenționale din jazz, blues și chiar rock, cresc încet și grijuliu blocuri tot mai abstracte de free jazz, ca niște fructe zemoase dar necunoscute. Piesele mai lungi îmi plac cel mai mult, încă o dată Tomas Fujiwara își etalează măiestria la tobe! De fapt toată formația este minunată, nu-mi dau seama dacă se și improvizează sau totul este compus. Merci pentru muzică!”...îmi scrie amicul MK din Germania.
Eu zic nici să nu aflăm, să lăsăm muzica asta de nonet așa frumoasă în „ambiguitatea” ei foarte probabil intenționată, cum zice și titlul...
 -Taylor Ho Bynum 9-tette [1st set] @ The Jazz Gallery 8-16-19:
https://www.youtube.com/watch?v=4E_svzyaYDU

....Apropo de chitarista Mary Halvorson din nonet, iată o nouă confirmare valorică ce-ar putea-o aduce mai în față între prioritățile organizatorilor de festivaluri și de pe la noi:
„Mary Halvorson Wins 2019 MacArthur Foundation “Genius” Grant:
https://pitchfork.com/news/mary-halvorson-wins-macarthur-foundation-genius-grant/


* Reid Anderson, Dave King, Craig TabornGolden Valley Is Now (Intakt, 2019)
....aici avem o mare problemă: discul beneficiind de suspect de mulți producători, este ieșit complet din canoanele și standardele casei Intakt!
Prima reacție a fost de mirare și respingere a acestui jazz lejer, ca o muzică de estradă sau pentru filme ieftine de pe timpuri, foarte greu de imaginat mai ales la Craig Taborn, aici audibil mult la sintetizatoare și foarte puțin la pian. Muzica este însă compusă exclusiv de cei 2 parteneri ai săi din secția ritmică de la The Bad Plus, diferită oricum mult și de cea etalată acolo de TBP pe discurile de la Columbia, Okeh, Nonesuch sau mai nou cu pianistul Orren Evans la Ledbreaker Records...dar apoi m-am gândit așa, încercând găsirea unei explicații: ce era mai bine: a) încă un disc la standardele Intakt sau la celelalte amintite, care s-ar fi adăugat zecilor, poate sutelor asemănătoare sau în orice caz, predictibile din cataloagele respectivelor...sau b) ceva (complet) diferit, neașteptat, poate unicat în discografia celor 3 muzicieni, fie și cu minimale exigențe estetice, mai ușor de receptat pentru un public mai numeros (?)...poate sub impulsul ideii de a demonstra că „iată, știm să facem și să cântăm și așa ceva, o muzică pentru gusturi mult mai comune”...Deci, decât un a) repede pierdut în „mulțime”, nu mai bine un b), fie și sub standarde, inubliabil?
Pentru comparație și contrast, iată un disc deasemenea nou, dar din adevărata „matcă” Intakt:
* Stefan Aeby (Swiss) – Piano Solo (Intakt, 2019)....„with acoustic piano & electronics”
....La 40 de ani împliniți la începutul lui iulie, pianistul elvețian cunoscut ca lider al trioului său ori din colaborările cu Christoph Irniger ('s) Pilgrim, e la primul efort solistic folosind pian acustic și efecte electronice.




Recuperări, completări, influențe (Wayside Music, Facebook):

Surplus 1980 (Moe! Staiano) – Pigeon Obstacle Course (Geomancy, 2019)
....nou album cu grupul actual al bateristului ex-Sleepytime Gorilla Museum, ex-Mute Socialite și fost dirijor/compozitor în masivul grup avangardist Moe!kestra!
 „Al 2-lea album al trupei expandează paleta post-punk-ului angular cu nuanțe avant-prog & art rock...rezultând o muzică în vecinătatea unor The Fall, The Ex și Pere Ubu”....așa scrie pe copertă, așa am reprodus și eu, totuși preferând plasarea albumului acesta pe blogul de jazz.
Suport:
    - Surplus 1980 Relapse in Response (Dephine Knormal Musik, 2011)
    - Surplus 1980 Arterial Ends Here -EP- (Dephine Knormal Musik, 2013)
 -Surplus 1980 7-28-17 16th Annual Outsound New Music Summit:
https://www.youtube.com/watch?v=CCXh8LNczAI



Riot Jazz Brass Band – Sousamaphone (First Word Records, 2013)
....Brass Band de funk ritmat din Manchester, sousafon-ul -instr. de suflat foarte înrudit cu tuba, cu numele puțin lungit- dând numele albumului pe care, dacă ar fi fost nou, îl plasam la început.

* Fred Van Hove & Roger TurnerThe Corner (Relative Pitch, 2017)
....Duo incisiv de veterani (82 olandezul, respectiv 73 ani britanicul) cu un album la pian & percuție în standardele obișnuite ale casei de discuri din New York profilată pe jazzul modern-creativ („Avant-Garde Jazz, Free Jazz, Free Improvisation music”).
 -FRED VAN HOVE & ROGER TURNER - Instants Chavirés - 19/01/2017
https://www.youtube.com/watch?v=QkBO01zHXak




* H Zettrio (Masayuki Hiizumi) – Beautiful Flight (apart.RECORDS, 2015)
* H ZETTRIO (Masayuki Hiizumi) – Piano Craze (apart.RECORDS, 2017)
....„Fusion” atractiv și melodios, de mare intensitate și viteză de execuție a japonezului, descoperit întro postare pe Facebook a amicei Karin Rausch, aceeași care mă direcționase tot acolo nu demult și spre un album necunoscut a lui Kip Hanrahan.
 -"Relax Time" performed by H ZETTRIO 【Official MV】:
https://www.youtube.com/watch?v=VNStBXIZ72s




* (Krzysztof Ścierański &) LaboratoriumQuasimodo (1979)
* (Krzysztof Ścierański &) LaboratoriumModern Pentathlon (1976)
....„Fusion” polonez tipic anilor '70 pentru trupa condusă de basistul care-a făcut parte și din String Connection și care l-a inclus în componență și pe fratele său, chitaristul Pawel...iar la clape, foarte importante în „peisaj”, pe Janusz Grzywacz....
 -Laboratorium - Crazy Shepherd - 1976:
https://www.youtube.com/watch?time_continue=4&v=MaUJJKSXqEo

 -Krzysztof Ścierański Quartet - Message from Spain (emuzycy.pl):
https://www.youtube.com/watch?v=SP927QcaR-o











duminică, 15 septembrie 2019

"September (Jazzy) Morn", 2019 (2): Henry Kaiser & Alan Licht, Tomas Fujiwara Trio, Frode Haltli, Gordon Grdina Quartet, Teotima, Gard Nilssen Acoustic Unity, Hendrik Meurkens, Bangkok Lingo, etc...


* Henry Kaiser & Alan LichtSkip to the Solo (Public Eyesore, 2016)
Casa Public Eyesore (cu sucursala Eh?) nu-i tocmai o noutate pe acest blog unde "experimental, minimalist, free jazz, electroacoustic, and outsider recordings" (conform discogs.com) ori "Abnormal sounds since 1997. Free Improvisation, Avant Rock, Electroacoustic, Concrete; Progressive & Regressive; Insider & Outsider" (cum apare scris pe propriul site) nu-s înșiruiri de termeni care să mă facă apriori reticent, dimpotrivă: tocmai complexitatea șirului lor chiar însoțită de dificultatea -dacă nu chiar imposibilitatea- găsirii corespondenților adecvați în românește la unii dintre ei, mă provoacă la abordarea acestor muzici dincolo de orizonturile cunoașterii și mediatizării din Ro, doar ăsta-i și scopul cu care am demarat blogul victimofjazz, nu-i așa?
Un „randevu în spațiu” este propus de către cei 2 chitariști pe buchetul liber improvizat, pornit din blues („More Or Less Cowbell”), continuat baladesc („Where Are They Now”), peisagistic („What Is Arizona Really Like”) ori cu pasaje midtempo și solouri/dueluri debordante în cam tot restul de 11 teme, incluzând tributul adus eminenței cenușii demult apuse de la Grateful Dead „Variations On The Jerry Garcia Secret Chord Progression”.
 -What's Your Line:
https://www.youtube.com/watch?v=VzospHhlJoM







Discul are parcă tot ce știm mai bun și de la regretatul Allan Holdsworth, mai ales ca sound al chitarei, în plus plăcuta surpriză a mai tânărului chitarist partener Alan Licht (51 ani) pe care-l știam minimal dinainte doar de pe colaborarea: 
 - Licht / Akiyama Trios – Tomorrow Outside Tomorrow (Editions Mego, 2016)
....Alan Licht: gtr, electr, Tetuzi Akiyama: gtr...with Oren Ambarchi: gtr (01) & Rob Mazurek: cornet (02).
...automat se impune deci o tematică ce va trebui aprofundată cândva, acest chitarist Alan Licht având mai multe realizări în comun cu Loren MazzaCane Connors -alt chitarist foarte interesant!-..., cu câțiva japonezi, cu Nels Cline și Lee Ranaldo („Nothing Makes Any Sense”, 2007), etc....dar aici pe Skip...fiind la prima colaborare cu Henry Kaiser, prea probabil printre albumele mele preferate de jazz ale lui 2016 dacă-l descopeream atunci la timp....Dar, „niciodată nu-i prea târziu” pentru a umple un gol, ceea ce digitalizarea permite cel mai ușor ca format (vezi recomandările de la final).
Henry Kaiser, nu demult parțial portretizat aici, împlinește azi 19 septembrie vârsta de 67 ani, așa încât am mai recuperat dintre discurile sale mai noi și pe acestea:
* Henry KaiserNazca Lines: solo acoustic guitar (Fractal Music, 2016)
* Simon Barker, Henry Kaiser, Bill Laswell, Rudresh MahanthappaMudang Rock (Fractal Music, 2018)
Pentru informare, aprofundare și recomandări de la Public Eyeshore (Records), foarte utilă e și această adresă:
https://rateyourmusic.com/label/public_eyesore/








 -MUDANG ROCK - Henry Kaiser, Simon Barker, Bill Laswell & Rudresh Mahanthappa:
https://www.youtube.com/watch?v=Aj2m7a4UkbY

Deși la Plai Festival / Timișoara a ajuns cu câteva zile în urmă în formulă de octet, trupa Red Baraat (SUA/India) condusă de Sunny Jain nu l-a inclus și pe bateristul Tomas Fujiwara care a contribuit la albumele de studio ale trupei...Asta nu m-a împiedicat să-mi completez discografia prolificului baterist din Thumbscrew, The Hook Up, The Out Louds, Mary Halvorson's Code Girl/Reverse Blue, Illegal Crowns, Taylor Ho Bynum Sextet, Tomeka Reid Quartet, Michael Formanek’s Ensemble Kolossus, ș.a.m.d....cu încă 3 albume:
* Tomas Fujiwara TrioVariable Bets (Relative Pitch, 2014)
* The Thirteenth Assembly(un)sentimental (Important, 2009)
* The Thirteenth AssemblyStation Direct (Important, 2011)





....la fel, apropo de completări, s-a întâmplat și în cazul „dronei de familie” britanice următoare cu „convingători gentili” abordată în postările trecute când remarcam noul:
 - Sly & The Family DroneGentle Persuaders (Love Love Records, 2019)....„drum, tape & oscillator UK noise band”
...trupa desigur neavând nimic în comun stilistic, doar inspirându-se din numele Sly & The Family Stone al clasicilor californieni pivotali în funk, soul și rock psihedelic. Am adăugat următoarele 3 albume anterioare pline de lungi improvizații cu nimic mai prejos:
   - Sly & The Family Drone – 95 Minutes Over England (Self Released, 2010)
   - Sly & The Family Drone – Unnecessary Woe (Self Released, 2013)
   - Sly & The Family Drone + Dead NeanderthalsMolar Wrench (Hominid Sounds, 2017)



 -Sly & The Family Drone - Live at The Dome, London 2018 - FULL SHOW:
https://www.youtube.com/watch?v=CGQzo0eq2jo


....Albume noi cu posibile recenzii semnate de Berti Barbera în revista sezonieră "Sunete", altfel atractiv și cât se poate de profesionist scrise, dar limitând din păcate spectrul alegerilor la câteva case de discuri mai cunoscute la noi de jazzofili, pe lângă faptul că revista apare mult prea rar față de nr. noutăților meritând recenzii:
Miles Davis – Rubberband (Warner/Rhino, 2019)....„funk, jazz”
.....cu înregistrări de pe benzi reinventate de nepotul baterist al lui Miles și de producătorii originari Randy Hall și Attala Zane Giles, datând din perioada mai comercială dintre You’re Under Arrest (1985) și Amandla (1989).
Avishai Cohen & Yonathan Avishai – Playing the Room (ECM, 2019)
Danish String Quartet – Prism II (ECM New Series, 2019)
Klaus Paier & Asja Valcic – Vision for Two: 10 Years (ACT Music, 2019)
David Helbock – Playing John Williams: Piano Works XIV (ACT Music, 2019)
Miguel Zenón – Sonero: The Music of Ismael Rivera (Miel Music, 2019)




....Poate același B.B. sau altcineva din Ro din grupul de fani ai jazzului scandinav se va ocupa mai pe larg și de următorul album abia lansat și urmându-i pare-se cu brio Avant Folk-ului din 2018, noul material al acordeonistului fiind găsibil prin recenzii încadrat exact acestui areal stilistic, „avant folk” (sau, cum am găsit bine argumentat într-un review, „mai mult „avant” decât „folk”):
Frode Haltli (acc) – Border Woods (Hubro, 2019)
...cu un aport însemnat, inclusiv componistic, din partea suedezei Emilia Amper expertă la nyckelharpa și a cuplului de percuționiști Hakon Stene & Eirik Raude.



 -Mostamägg Polska:
https://www.youtube.com/watch?v=QQY6pKpGdRs

Set nou de jazz vocal feminin, cu nemțoaica Barb(ara) Jungr venind din muzica de cabaret iar cunoscuta Chrissie Hynde convertindu-se stilistic, chiar mai spectaculos, din postura de „frontwoman” a „(post) punk/new wave”-rilor majori anglo-americani The Pretenders (ultimul album al acestora: Alone, 2017):
Barb Jungr – Bob, Brel and Me (Absolute, 2019)
Chrissie Hynde with The Valve Bone Woe Ensemble – Valve Bone Woe (BMG, 2019)
Daymé Arocena – Sonocardiogram (Brownswood, 2019)
Joan Chamorro & Carla Motis (Spain) – Joan Chamorro presenta Carla Motis (Associació Sant Andreu Jazz Band, 2019)
Rosalynn Robinson – Times Remembered (Alessio Brocca Edizioni Musicali, 2017)
N-am remarcat în acest set lucruri deosebite dar albumele meritau semnalate.
























....și iată-ne ajunși la miezul principal al noutăților, după criteriile mele de apreciere: albume care ar merita și în românește tipul de recenzii extinse de genul celor mai sus lăudate ale lui Berti Barbera, în circumstanțele limitative amintite pare-se totuși singurul sau oricum dintre foarte puținii jurnaliști din Ro care mai face așa ceva în prezent în tot mai firava presă scrisă, cu expunerea națională a tirajului sporadicelor „Sunete”:

* Gordon Grdina Quartet (Canada) – Cooper’s Park (Songlines, 2019)
....idem componența și setul instrum. din 2017 de pe Inroads („guitar/oud; piano, Rhodes, clavinet; alto saxophone/bass clarinet; drums”), deci comparația-i aproape inevitabilă...și într-adevăr, muzica în genul „East meets West” nu-i mult diferită, cu piese filigranat elaborate totuși ceva mai lungi -3 din 5 depășind 15 minute-, estul geo-cultural fiind reflectat în special de sunetul oud-ului liderului.



 -Cooper's Park:
https://www.youtube.com/watch?v=zntudOBpCvs

Teotima – Weightless (First Word Records, 2019)....„Pop Latin, Jazz, World Music”, conform  https://www.deejay.de/Teotima_Weightless_FW194_Vinyl__933413

....„Efortul de a fi fericit - cum e învățarea unui instrument sau a unei limbi - se simte ca ceva ce trebuie să întreții și să o faci în mod regulat” este de părere liderul chitarist și directorul muzical Greg Sanders care transferă axioma asupra muzicii acestui mare ansamblu londonez de tip Billy Strayhorn, Duke Ellington sau Gil Evans în cele 7 teme, cu trimiteri la Africa de Sud („To Friends”, un omagiu adus legendarului Abdulah Ibrahim)...de Est și de Vest, Brazilia („Brotherhood of Breath”), SUA sau Caraibe, „...în timp ce (totul) sună complet proaspăt și singular captivant”.
„Toate melodiile prezintă contribuții, idei și improvizații din partea tuturor muzicienilor, care sunt o parte esențială a caracterului și sunetului trupei!” ne mai asigură și prezentarea de pe bandcamp.com unde albumul e ascultabil integral.
- Suport: Teotima – Counting The Ways (First Word Records, 2013)
...."debut album from Teotima, a 14 piece spiritual jazz ensemble from London".
"Excellent release." Gilles Peterson, BBC6 Music
"On first listen, this could well be album of the year!" Mike Chadwick, Jazz FM

 -Teotima - To Friends:
https://www.youtube.com/watch?v=D4Yls3VNFE0























The Souljazz Orchestra (Canada) – Chaos Theories (Strut/Do Right! Music, 2019)
.....Pierre Chrètien este pianist, organist, chitarist, vocalist, etc...plus compozitorul principal al trupei de „afro funk jazz” creată la Ottawa în 2002 și cu aproape 15 ani de carieră discografică, noul album -deși dominat de teme politice actuale sugerate și de titlu (de ex. pericolul nuclear și rolul SUA din „afacere” în piesele „gemene” “War Games” și “House of Cards”)...etalând în pofida celor amintite aceeași muzică optimist/infecțios/dansantă ca anteriorul Under Burning Skies (Strut, 2017).











 -The Souljazz Orchestra - Well Runs Dry:
https://www.youtube.com/watch?v=oSmZaT3TN18

Gard Nilssen Acoustic Unity (Norway) – To Whom Who Buys a Record (Odin, 2019)....with Petter Eldh (double bass) & André Roligheten (saxophones, bass clarinet)
....Clasicul saxofonist Ornette Coleman are un album numit To Whom Keeps a Record (1975) care nu doar că a inspirat titlul, ci oferă un indiciu clar și asupra stilului trioului prolificului baterist.
„Acest album îți este dedicat ție, pentru a-l cumpăra”...stă scris (vezi mai jos) pe „back cover”-ul albumului apărut, ca amănunt „tehnic”, la noua casă Odin Records din Oslo, pentru că vechiul catalog al celei înființate în 1981 a fost preluat de Grappa Records. Numele trupei, la rândul său, face aluzie la Spiritual Unity, albumul din 1965 ai unuia dintre ceilalți mentori spirituali ai lui Gard Nilssen, Albert Ayler. Dacă în postarea trecută lăudam noul album Bushman’s Revenge, foarte aproape de acel album trebuie pus și acesta și nu numai pentru că G.N. face parte din ambele garnituri (sPacemoNkey, Amgala Temple și Supersonic Orchestra fiind alte formule care-l includ).
 -jazzahead! 2019 - Gard Nilssen's Acoustic Unity:
https://www.youtube.com/watch?v=aSxRVmBabWg





Hendrik Meurkens with Mike LeDonne, Peter Bernstein & Jimmy Cobb – Cobb's Pocket (IN + OUT Records, 2019)
....Vis devenit realitate pentru muzicuțistul vibrafonist Hendrik, acela destul de rar întâlnit în istoria jazzului (însă frecvent în blues): de „dialog” între muzicuța sa și o orgă Hammond B-3 (Mike) și o chitară (Peter), pe un album completat de contribuția veteranului baterist J. Cobb, cel ce-a inspirat și titlul și care în luna ianuarie a împlinit 90 ani! Despre liderul german de origine dar stabilit la New York se spune că ar fi cel mai important muzicuțist după Toots Thielemans și în orice caz cel mai înalt, la propriu!
https://www.youtube.com/watch?v=hU3EFrQ693k



Bangkok Lingo (Norway) – Smells / Colours / Noise (Losen, 2019)
....Lyder Ovreas Roed: trumpet; Lauritz Skeidsvoll: saxophone; Olav Imerslund: upright bass; Henrik Haland: drums; Ivar Myrset Asheim: percussion
....Sunet foarte „clasic” și tipic american la acest 5-tet scandinav, dar nu e prima producție de la Losen Records cu aceste atribute.




 -Lost Tribes and Promised Lands:
https://www.youtube.com/watch?v=-jzmU1lcblM


Recomandări:

* Alan Licht & Aki OndaEverydays (2008)
* Alan Licht & Loren ConnorsInto the Night Sky (2010)
* Alan Licht (gtr) – A New York Minute -2 CD- (2003)
* Alan Licht (gtr) – Four Years Older (2013)
* Alan Licht (gtr) – Plays Well (2001)
* Loren MazzaCane-Connors, Alan LichtHoffman Estates (1998)
* Nels Cline, Lee Ranaldo, Carlos Giffoni & Alan Licht - Nothing Makes Any Sense (2007)


duminică, 1 septembrie 2019

„September Morn”, 2019 (I): Eirik Hegdal, Bushman's Revenge, Stein Urheim, Iiro Rantala, Kalle Kalima & Knut Reiersrud, Søren Bebe Trio, Kjetil Mulelid Trio, Sly & The Family Drone, Pokaz Trio, Dejan Ilijić, Steve Lehman Trio + Craig Taborn, Papanosh, etc...


Postările toamnei demarează cu un set masiv de jazz nordic:
* Eirik Hegdal (Trondheim Jazz Orchestra / Norway) – Musical Balloon -live at Vossa Jazz, 2018- (Particular Recordings Collective, 2019)
....Eirik Hegdal (C melody sax, clar & b-clar), Eivind Lønning (tr & piccolo tr), Nils-Olav Johansen (gtr, banjo, voc), Ole Morten Vågan (d-bass), Mattias Ståhl (vibr) & Jon Fält (dr & perc)
....La albumele cărora le indic în detaliu instrumentația, unul din motive e ca paleta să vă facă apriori o idee și despre cum ar suna muzica, un jazz "burlesc" de salon l-aș defini eu („balon” și „salon” se întâmplă că rimează ideal în cazul ăsta și-n engleză și-n românește!), "A Truly Joyable Baloon" cum îi zice și unui titlu de piesă....album în care „mingea” pasată de la piesă la piesă ajunge lejer din salon și la circ, la teatru, la bordel sau pe-o insulă tropicală. Se etalează așadar, fără a coborî nivelul muzical în acest 4-tet extins la 6-tet cu banjo și vibrafon, o fațetă mai luminoasă a muzicianului din Team Hegdal, Alpaca Ensemble sau Zanussi 5, ipostaze mult mai sobre ale aceluiași saxofonist/clarinetist director artistic la Trondheim Jazz Orchestra și care-a preferat să folosească de data asta, cred că nu întâmplător ci ca să evidențieze că e vorba de ceva diferit, numele de botez.




 -Eirik Hegdal / Musical Balloon "A Truly Joyable Balloon" (E. Hegdal):
https://www.youtube.com/watch?v=hLDl6eg_E-o

* Bushman's Revenge (Norway) – Et hån mot overklassen (Hubro, 2019)
.....„O batjocură a clasei superioare” traduce Google Translate acest titlu, nicidecum însă nu e vorba de una muzicală pe acest debut de la Hubro Records al trioului -fără invitați de data asta- care-a fost circa 8 ani și 7 albume printre atracțiile casei concurente Rune Grammofon. Se vorbește în arealul „jazz rock electronic experimental” (conform Wikipedia) chiar de un (sub)stil propriu original, cum însă e aproape imposibil să se mai întâmple așa ceva azi, „despicând firul în paișpe” dăm de un ingenios melanj cu elemente "noise guitar" de la Sonic Youth, armonii tip The Beatles ("White Album"), muzică de film Ennio Morricone sau experimente gen Supersilent ori Jan Johansson. Încercând o traducere cât mai fidelă și a numelui trioului, „Răzbunarea boschetarului” ar avea un sens, „bushman” mai însemnând și „boșiman”, arborigen din Africa de Sud sau Australia.
  „- Gard Nilssen: drums, percussion, vibraphone, Wurlitzer and electronics
    - Rune Nergaard: bass, organ, toy piano, percussion and electronics
    - Even Helte Hermansen: soprano, baritone and additional guitars, percussion and electronics”
...ultimul E.H.H., autor a 5 piese din totalul de 10 (3 fiind creații comune + câte una de la celorlalți 2).


 













* Stein Urheim (gtr, Norway) – Simple Pieces & Paper Cut-Outs (Hubro, 2019)
....Albumul este plin de momente surprinzătoare ca și tehnica faimoaselor tablouri ale lui Matisse sugerată de titlu, o invenție formală rafinată...„nu unul de chitară clasică sau menit să fie interpretat într-o manieră foarte strictă sau compusă”, cum explică autorul...„ci trecând de la maniera „bottlenake slide” pe teritoriul transcedental „primitiv” al lui John Fahey....cu o chitară acustică (manufacturată după modelul Selmer din anii 1930), lăsând mult spațiu deschis, fără concepte abstracte sau aranjamente uriașe”.

* Iiro Rantala (p-no, Finland) – My Finnish Calendar (ACT Music, 2019)

.....Fără booklet, albumul ar fi trecut poate neobservat, dar umorul negru persiflant din descrierea celor 12 luni ale anului care dau și titlurile pieselor, cu reflectarea specifică a fiecăreia în comportamentului finlandezilor, în bună parte superstițios și mimetic (deci foarte valabil și pe alte meridiane, inclusiv prin Carpați...), constituie „sarea și piperul” acestui al 3-lea album solo al pianistului dotat și cu surprinzătoare calități literare și de fin observator social. Obligatoriu de citit textele înainte sau în timp ce ascultați, altfel nu veți asimila și descoperi nuanțele muzicii la fel...

„My Finnish Calendar / Liner notes by Iiro Rantala

January
Month of regret. Finns regret that they spent too much money on Christmas, ate too much and definitely drank too much on Christmas and New Year. Many Finns are cleaning their system and have an alcohol-free month of January. That doesn’t make them happier people.
February
When the snow arrives the Finns are at their best. All kinds of snow activities make them happy. Skiing, skating, making snowmen. The real pros have their alcohol-free month inFebruary, because its the shortest month.
March
Finns are bored with the winter. It’s been cold and dark for some time now. Many birthdays in March, though. These are the ones who have been conceived during the white nights of June. In March the Finns are dreaming of a trip to Paris, where spring is already happening. P hotos by Aleksi Hornborg
April
April is a paradox. Increasing light and temperature ought to make Finns happy but there’s a peak in the suicide statistics every year in April. Maybe it’s the light which makes the Finns want to end their days. If you have a Finnish friend please give him/her a call in April and ask how they’re doing. That could make a difference.
May
A summer planning month. The summer is short and needs to be planned well. Finns love to go to the summer music festivals. Middle-aged Finns are trying to find their favorite artists from their youth but unfortunately they are already either dead or in rehab. But middle-aged Finns buy a ticket anyway. They find themself digging some 20-year-old Norwegian millionaire EDM-artist who doesn’t even play anything. He’s performing with a lap top, right hand fist in the air.
June
June is called Kesäkuu in Finnish. Kesä is a summer and kuu is a month. But it isn’t. Because of climate change, June is actually very cold and uber rainy. The kids start their summer break and demand constant entertainment. Parents are working until the end of June and try to cope with the situation. Swimming in cold water, cabin life, rain that never stops. Everybody tries to book a short trip to Greece but they are sold out. June is a month of fake happiness.
July
In July Finland is closed. Everybody has to have their summer vacation in July. Nothing moves in the cities because Finns love their summer cabins with the sauna by the lake and they prefer to be there either alone or with the family. Its easier to get sex from a Finn than an invitation to the cabin, the holy place.
August
The best summer weather is actually in August. But in Scandinavia the kids have to return to school and the parents to the office. That is creating a vibe called “The Swedish mood”. It means that at first sight, everything looks jättebra but when you start digging a little bit, all the shit is starting to come out. Never start digging into the lives of Swedes. You’ll never know what kind of darkness you’ll run into.
September
Even the Finns get a little bit romantic in September. Nature is extremely beautiful, the trees are dropping their leaves and everything seems to be dying. Maybe this encourages the Finns to find romance, which may lead to a new life. A little storm is possible in September too.
October
The energy is rising. Finns are gaining power in order to survive the winter. A big autumn storm is likely to happen in October. 
November
November is highly appreciated. Darkness fits the Finnish mentality extremely well. Nobody is even pretending to be in a good mood and every second Finn is suffering from a darkness depression. Many Finns find great beauty and solitude in the darkness, and hide in it.
December
Everything that makes January the month of regret is built up in December. The Finns are hard-working and pedantic people. They want to complete all their work projects in December like there would be no next year. At the same time they are trying to organize anamazing Christmas for their families. There’s a lot of pressure at Christmas time, since Finland is known as the capital of Christmas. Santa Claus is from Finland and that’s a fact, no matter what the Swedes and Russians claim! In December the Finns are like a little mouse on a wheel. It cannot jump out. It keeps running and running and in the end it’s totally exhausted.”



 














* Kalle Kalima & Knut Reiersrud (with Phil Donkin & Jim Black) – Flying Like Eagles (ACT Music , 2019)
.....Duo finlandez/norvegian complementar pe un album de genul "americana" jazz cu contribuția boss-ului Sigi Loch de la ACT, cel care a avut ideea colaborării între acești 2 chitariști cărora le descoperise afinitățile comune, primul provinind din jazz și rock, celălalt din blues și world. Interesante variantele la “For What It’s Worth” (Buffalo Springfield), Hotel California (The Eagles) sau “Hurt” (Johnny Cash)...dar de fapt totul „sună proaspăt, intuitiv și autentic”, inclusiv prin aportul secției ritmice new-yorkeze de „primă-clasă”.

* Søren Bebe Trio (Denmark) – Echoes (Self Released, 2019)

....album calm, melodic și melancolic, al 6-lea al pianistului inspirat de „ecouri” din jazz, muzică clasică și folk.
http://michaelsjazzblog.com/?p=41686

* Kjetil Mulelid Trio (Norway) – What You Thought Was Home (Rune Grammofon, 2019)

   - Kjetil Mulelid Trio (Norway) – Not Nearly Enough to Buy a House (Rune Grammofon, 2017)
...cu Bjørn Marius Hegge (bass) & Andreas Winther (drums)...trio pianistic democratic, componenții fiind născuți după 1987, școliți la Jazz Department of the Trondheim Conservatory of Music și contribuind la realizările mai multor proiecte între care Megalodon Collective. Compozițiile interpretate de Mulelid sunt melodii evocatoare frumoase echilibrate în mod expert energetic, complexe ritmic și bogate armonic....și totuși, în contextul orientării stilistice generale a casei de discuri, albumele mi se par dintre cele mai conservator-tradiționaliste din catalog.
 -12 Points Festival 2018 - Kjetil Mulelid Trio Full Show:
https://www.youtube.com/watch?v=jKguyO-VVqc







* George Colligan (p-no) – Again with Attitude (IYOUWE, 2019)

* Rich Willey’s Boptism Big BandDown & Dirty (Wise Cat Records, 2019)
The Pete McGuinness Jazz Orchestra – Along for the Ride (Summit, 2019)
* Sly & The Family Drone – Gentle Persuaders (Love Love Records, 2019)
....Luând lucrurile de la coadă în acest miniset, 4 etichete (= case de discuri) mai noi/rare în jazz, deci impunând o curiozitate și atenție mai sporită...dar numai ultima din cele 4 mi s-a părut interesantă, cu-adevărat „convingători” fiind cei din The Family Drone, deși mai puțin „gentili”, fiind vorba de un „drum, tape & oscillator UK noise band” condusă cu umor de liderul Matt Cargill -altfel, accidentat grav în ianuarie 2018 (!)- și etalându-l în haosul bine controlat pe bariton saxofonistul James Allsop. Invitație certă pt. a „vedea” despre ce-i vorba și pe anterioarele 3 albume: 95 Minutes Over EnglandUnnecessary Woe, respectiv Molar Wrench (cu Dead Neanderthals).



 -Sly & The Family Drone - Heaven's Gate Dog Agility:
https://www.youtube.com/watch?v=7iBVXp0Kia8


* Pokaz Trio (Ukraine) – Kintsugi (Losen, 2019)

....Andrew Pokaz (p-no), Vitaliy Fesenko (bass) & Yakov Taruntsov (drums)

* Dejan Ilijić (p-no, Eyot/Serbia) – DYAD (Metropolis Music, 2019)

....elemente balcanice comune bine prospectate, personal și cu „feeling” citate pe aceste 2 albume, primul al unui democratic trio ucrainean deschis de „Slavonic Dance”...un titlu care s-ar fi potrivit foarte bine și celui de-al 2-lea, al liderului de la Eyot ajuns la tot atâtea albume de solo pian câte are lansate și cu trupa, adică 4.

 
















* Steve Lehman Trio + Craig TabornThe People I Love (Pi Recordings, 2019)
....Excelent album pe care S.L. își revizuiește rădăcinile jazz-ului, prezentându-și abordarea tradițională a cvartetului de saxofon alto clasic și aniversând totodată și cei 10 ani de colaborare tot mai profundă și sofisticată cu bateristul Damion Reid (Robert Glasper Trio) și basistul Matt Brewer (SF Jazz, Gonzalo Rubalcaba). „Gândiți-vă la piciorul lui Darwin apăsat pe acceleratorul de jazz”, scrie sugestiv o cronică pentru a descrie tipul de bebop și marca de muzică a lui Lehman de azi, o „transfigurare” (termen care mi s-a părut cel mai adecvat corespondent al englezescului „transmogrification”) a teoriilor lui Anthony Braxton și pasiunii lui Jackie McLean, ambii fiind mentorii săi. De aici și titlul-tribut incluzând piese nou „transfigurate” ale „clasicelor” teme relativ recente semnate de Kenny Kirkland, Jeff “Tain” Watts, Kurt Rosenwinkel și una a duoului electronic Autechre, plus câteva revizuiri ale propriilor compoziții. Sunt și 3 improvizații în duo cu pianistul Craig Taborn care nu putea aduce decât plusvaloare unui album demonstrând atât conceptul modern al 4-tetului clasic cât și filiație cu cele 6 decade de extensie a vocabularului saxofonului experimental, de la Eric Dolphy și Anthony Braxton până la Arthur Blythe și Evan Parker.
Candidat la „albumele anului”? Să vedem....




 -The People I Love (EPK) -- Steve Lehman Trio + Craig Taborn:
https://www.youtube.com/watch?v=ex5Erqd-MVo



                            Magda Mayas (p-no)

* Magda Mayas & Christine Abdelnour SehnaouiTeeming (Olof Bright, 2010)
* (Magda) Mayas + (Christine) AbdelnourMyriad (Unsound, 2012)
* Annette Krebs, Anthea Caddy, Magda MayasThread (Another Timbre, 2012)
* Chris Abrahams and Magda MayasGardener (Relative Pitch, 2013)
* Great Waitress (Magda Mayas, Monika Brooks & Laura Altman) – Lucid (Splitrec, 2011)
* John Butcher, Tony Buck, Magda Mayas, Burkhard StanglPlume (Unsound, 2013)
* Magda MayasHeartland [Another Timbre, 2010]
* Magda MayasTerrain -live- (Gaffer, 2016)
* Magda Mayas & Jim DenleyTempe Jetz (Relative Pitch, 2017)
* Spill (Tony Buck & Magda Mayas) – Fluoresce (Monotype, 2012)
* Magda Mayas, Damon Smith & Tony BuckSpill Plus (Nuscope Recordings, 2014)
* Magda Mayas, Tony Buck Gold (Creative Sources, 2009)
* Mayas • Nutters • Olsen • GalvezIt's Dirty In The Different Tradition (FMR, 2005)
* phono_phono (Sabine Vogel, Magda Mayas & Michael Renkel) – s/t -live- (absinthRecords, 2007)
....mizez la acest set măricel al curatoarei viitoarei ediții „Music Unlimited 33/ Wels, nov. 2019”, pe ajutor din partea amicilor curioși de extensia sonoră pe care această pianistă o tot face mereu folosind în cele mai diferite și curioase feluri instrumentul ei predilect: e o muzică nicidecum ușor de ascultat/asimilat, reclamă obligatoriu o stare aparte la recepție, impusă sau autoimpusă. În perioada albumului Gold am avut șansa s-o văd și aud la ediția din 2009 a lui „Jazz and...More”, festival organizat cu atâta greutate și sincope...dar și cu un imens curaj și cerbicie pentru România, de către Mircea Streit la Sibiu. Atunci Magda Mayas era încă la început de carieră -doar 2 titluri din listă sunt mai timpurii-, au trecut de-atunci 10 ani.

Completări, influențe din alte surse, reeditări:


* Papanosh (Roy Nathanson, Fidel Fourneyron) – ¡Oh Yeah Ho! (Vibrant/Enja/Yellowbird, 2015)

....proiect misterios și pasager, noroc cu www.discogs.com de la care-am aflat cine-s cei 7 muzicieni necreditați pe un disc plasat, din câte cunosc și pot compara, peste media valorică a celor de la casa-mamă germană Enja Records.









* Zé Eduardo Nazario (Brazil) – poema da gota serena...e outros poemas -LP/CD- (LP Lira Paulistana, 1982/ CD 2004)
....Bilanț la 50 ani de carieră împliniți în 2014 de către bateristul brazilian, albumul LP foarte valoros de debut etalându-l singur și cu grupul Cacau, în timp ce CDul include și piese-bonus (pe care nu le știu) în duo sau cu formulele Um, SP sau Zen.

* Sam RiversContours (Blue Note, 1965, reissued CD, 2019)
....albumul al 2-lea ca lider este important și face parte dintro listă mai lungă de reeditări cu materialele saxofonistului clasic.
* Ahmed Abdul-MalikEast Meets West (RCA Victor, 1960 / LPM US LP, 2015)
....al 2-lea album, deasemenea, ca lider pentru basistul interpret și la oud prin care a împrospătat fuziunea jazzului cu muzica tradițională arabo-africană.