„Rest In Peace...”:
....„(Richard Quentin) Rick Laird (5 februarie 1941 – 4 iulie 2021) a fost un basist irlandez cel mai bine cunoscut pentru locul său în grupul de jazz-rock „fusion” Mahavishnu Orchestra".
- Suport:
* Rick Laird & Tom Grant – Soft Focus (Timeless Records, 1989)
..."Saxophonist Arthur Blythe Dies at 76":
- Suport:
* Arthur Blythe (a-sax) – Lenox Avenue Breakdown (Columbia, 1979)
* Arthur Blythe (a-sax) – Illusions (Columbia, 1980)
* Arthur Blythe (a-sax) – Blythe Byte (SaVant, 2001)
* Joey Baron, Arthur Blythe, Ron Carter, Bill Frisell – We'll Soon Find Out (Intuition, 1999)
...."Burton Greene: Pianist Burton was featured prominently in New York's free jazz movement of the '60s, performing with such major figures as Albert Ayler, Gato Barbieri, Marion Brown, Sam Rivers, and Alan Silva, among many others. In 1963 he was a part of the Free Form Improvisation Ensemble in 1963 -- reputedly one of the first groups devoted to playing a wholly improvised music. He lived in Amsterdam starting in 1969, although he returned to the USA to record and perform"...
- Suport:
* Burton Greene Ensemble (USA/France) – Aquariana (Actuel, 1969)
* Burton Greene, Damon Smith, Ra-Kalam Bob Moses – Life's Intense Mystery (Astral Spirits, 2019)
....Udi Koomran despre recent dispărutul autor/inovator al "muzicilor posibile", trompetistul Jon Hassell (de pe Facebook, pag./grupul „Avant Progressive”):
"Like most I discovered him circa the release of Possible Musics and been closely following him most of my life. I am not a musician, I am a music enthusiast sound engineer All my life. And as such I must say Jon and his music and his aesthetic towards sound has always held a great mystery - I could never make sense of it but it never stopped to fascinate puzzle and lure me. His ability to fuse that primal tribal enigmatic vibe of far away cultures like Africa Bali India etc. (hearing these sounds in the very early 80’s was a truly adventurous experience) and adding them to his idiosyncratic melting pot of minimalism jazz rock and his approach to sound processing resulted in music that up to this day baffles me. Rest in peace master and thank you for a lifelong journey"....
VALEA LUPULUI / GJF
...și a fost între timp și Gărâna XXV, ediție jubiliară de 5 zile cu concerte dominate de artiști care reveneau sau la unii, dacă veneau prima oară -ex. tunisianul Dhafer Youssef-...s-a întâmplat prea târziu pentru a mă mai surprinde și provoca raportat la preferințele și interesele mele muzicale de azi. Totuși Francesco Bearzatti Tinissima 4et a reușit asta, cauza principală fiind aceea că nu-i știam albumul Zorro (C.A.M. Jazz, 2020) din care a "citat" consistent. Gaia Cuatro și Lars Danielsson Liberetto: Cloudland ar completa un minimal „Top 3 Preferințe”, primii pentru asemănările cu fascinanții britanici Penguin Cafe (Orchestra), ultimii pentru prestațiile pianistului Privat și chitaristului Parricelli dar și pentru detaliul tehnic al excelentei calitatăți și amplificări a sunetului. Timișorenii Petre Ionuțescu & Daniel Dorobanțu au dedicat concertul lor ambiental electronic și plin de proiecții recentului dispărut Jon Hassell în timp ce formula Vandercris cu Horia Crișovan la chitară și-a lansat albumul de debut cu dominantă „fusion”. Remarcabil a mânuit trompeta, dincolo de severul handicap al mâini dreapte, maghiarul Barabás Lőrinc acompaniind-o pe vocalista Luiza Zan (altfel, un fel de Norah Jones autohtonă). Apropo de preferințe și de mai puținele prezențe feminine pe scenă ca altădată, există și Topuri personale ale...regretelor celor doriți și neajunși, în cazul organizatorului Marius Giura adaptate la femininul basistei indience Mohini Dey (care-a mai fost la Gărâna cu Stanley Clarke Band în 2018). În cazul meu și nu numai...și deși nu atât de...arătoși ca tânăra indiancă, regretul „No.1” îl constituie deocamdată, dintre intențiile declarate și după cel puțin 2 tentative eșuate, islandezii ADHD cu ale lor albume în majoritate „live” și numerotate „1-7”. Dar să rămânem sănătoși și cu speranța reușitei aducerii lor la o proximă încercare dacă se vor „alinia astrele”...
Dincolo de „partea plină a paharului”, ar fi multe aspecte de discutat și disputat, unul fiind imprudența (ca să nu-i zic „gafă” sau mai rău) folosirii pentru promovare la Gărâna XXV a sintagmei pe post de judecată de valoare „cele mai interesante 20 proiecte de jazz contemporan” (cum mai întâlnisem în anii anteriori exagerări pompoase și pe la Plai și la JazzTM, ca să nu mă îndepărtez de perimetru). Nici cele mai vechi și celebre festivaluri din lume, unele cu peste 50 ediții, nu-și permit o astfel de frază cu emfază -altfel imposibil de certificat în vastul „ocean” muzical global super ofertant-, în plus cu „line-up” limitat atât de preferințe individuale subiective dar și de realitățile pandemice legate de deplasări transoceanice și organizare ale perioadei când era clar că nu-i poți aduce efectiv decât și mai selectiv ca altădată pe cei mai doriți: de regulă se folosește inserată, oricât ai părea de sigur în evaluările valorice proprii, prepoziția „dintre...sau printre cele mai...” (dacă expresia respectivă era continuată, de ex., cu „20 cele mai...prezente în ultimii 2 ani în România”, era cu totul altceva)...
...Și mai e ceva ce mă îngrijorează, deja ca fenomen/trend național: n-am nici cea mai mică ostilitate față de trompetistul Nils Petter Molvær, dimpotrivă...dar îl iau ca exemplu pentru că efectul multiplelor sale reveniri în Ro înseamnă tot atâtea șanse în minus pentru alți muzicieni care-ar dori poate să vină pentru prima oară sau ar fi cazul să apară și pe la noi la ce muzică oferă, dar nu sunt invitați: degeaba se înmulțesc (eram tentat să scriu „se clonează”) festivalurile dacă celor implicați nu le prea pasă de diversitatea ofertei și ridicarea calității publicului care-i format treptat și necesită timp, de compromisul subtil care trebuie întotdeauna făcut între a-i oferi audienței ce știe și ce vrea („mersul pe cărări bătătorite”, „succes garantat”, etc)...și ceea ce-ar trebui să cunoască (cu riscurile aferente asumate și răbdarea oricărei inițieri)...
„NEWS”:
* John McLaughlin – Liberation Time (Abstract Logix, 2021)
....recognoscibil la chitară de la primele note ale deschiderii „As the Spirit Sings” (!) și inspirat până la finalul temei-titlu (deși rămânând în idiomul tipic producțiilor Abstract Logix)...„the One & Only” J McL, cu părți amintind de Shakti sau Mahavishnu Orch., cu 2 scurte teme interpretate de maestrul titular exclusiv la pian -care-am aflat cu această ocazie că a fost primul său instrument (!?)- sau cu formula 4th Dimension integrală, între numeroșii invitați, pe “Lockdown Blues”....și ar mai fi de „pus în ramă“ și remarca făcută odată cu acest album, al său „răspuns direct” la pandemie: „Lucrul minunat despre muzică este că-ți pui căștile pe urechi și ești împreună cu toți în aceeași cameră”...
* Jeff Lorber Fusion – Space-Time (Shanachie, 2021)
* Theatre West – Bow to the People -2 LP- (rec. Black Fire Records 1976, rel. Strut 2021)
* Dave McMurray (sax) – Grateful Deadication (Blue Note, 2021)
....album-tribut incluzând de la „Dark Star” (anii '60) până la „Touch of Grey” (anii '80), neașteptat pentru cine nu-i cunoștea legăturile saxofonistului de 63 ani din Detroit cu scena rock în general ori cu muzicieni precum Don Was (Not Was) sau Bob Weir, în particular. Dar abia în 2019 a aprofundat muzica Grateful Dead descoperindu-i reminiscențe de la „Miles Davis, Soft Machine sau Weather Report”...și astfel s-a născut ideea discului.
* Alice Coltrane – Kirtan: Turiya Sings (1982, reissue Impulse! 2021)
....inițial apărut pe casetă audio în ediție limitată și destinat studenților ei, albumul devoțional al „reginei jazzului spiritual”, cu 9 incantații la orgă și mai ales la voce, a fost reeditat oficial și produs de fiul Ravi Coltrane...
* Malika Tirolien (Guadeloupe/Canada) – Higher (GroundUP Music, 2021)
* Angel Bat Dawid (voc & clar) – Hush Harbor Mixtape Vol. 1: Doxology (International Anthem, 2021)
* Birthday Ass (Priya Carlberg: voc) – Head of the Household (Ramp Local, 2021)....„art rock, jazz, punk / Brooklyn sextet”...
* Michael Mantler (tr) – Coda: Orchestra Suites (ECM, 2021)
....venerabilul trompetist austriac (76 ani) cu muzica sa tipic apăsătoare cu care ne obișnuise oricum pe albume cu formule mai mici, nu putea face excepție de la regulă nici pe această retrospectivă cu orchestra simfonică dirijată de Christoph Cech, temele sale mai vechi fiind rearanjate și reîmprospătate cu participarea consistentă, printre alții, a lui David Helbock (p-no) și Bjarne Roupé (gtr)...
* Marques Carroll (tr) – The Ancestors' Call (Self Produced, 2021)
* Bruce Harris (tr) – Soundview (Cellar Live, 2021)
* Wadada Leo Smith, Douglas R. Ewart, Mike Reed – Sun Beans of Shimmering Light (Astral Spirits, 2021)
* Lucien Johnson (t-sax, New Zealand) – Wax///Wane -LP- (Deluge Records, 2021)
* Matthew Halpin (t-sax, Ireland) – Agreements (Frutex Tracks, 2021)
* Frank Morelli & Keith Oxman (bassoon & t-sax) – The Ox-Mo Incident (Capri Records, 2021)
* JD Allen (t-sax solo) – Queen City (SaVant Records, 2021)
* Mike LeDonne (organ)'s Groover Quartet + Big Band – It's All Your Fault (SaVant Records, 2021)
* Jason Nazary (dr, perc, electr) – Spring Collection (We Jazz, 2021)
* Alí Bello (vln) & The Sweet Wire Band – Inheritance: Venezuelan Jazz Fusion (Tiger Turn, 2021)
* Typical Sisters – Love Beam (Joyful Noise, 2021)
....Gregory Uhlmann (gtr), Clark Sommers (bass) & Matt Carroll (dr)...
....„Brazil, Brazil...”:
* Ramiro Pinheiro (gtr, Brazil/Spain) – Sentido (Fresh Sound Records, 2021)
* Amaro Freitas (p-no, Brazil) – Sankofa (Far Out Recordings, 2021)
* Ramiro Pinheiro (gtr, Brazil/Spain) – Sentido (Fresh Sound Records, 2021)
* Amaro Freitas (p-no, Brazil) – Sankofa (Far Out Recordings, 2021)
* Paul Dunmall & Mark Sanders (reeds & dr) – Unity (577 Records, 2021)
* Manu Delago – Circadian (One Little Indian, 2019)
* Manu Delago – Circadian Live (One Little Indian, 2020)
....proiectul fiind prezent „live” recent și la JazzTM 2021. Talentatul mânuitor austriac de hang metalic cu sound-ul său cinematic e foarte activ (vezi coloana din dreapta din link-ul de mai sus), l-am văzut recent pe un afiș împreună cu sitarista Anoushka Shankar și ansamblul rezident olandez Metropole Orkest....iar ceea ce spuneam că „a ajuns prea târziu” despre tunisianul Dhafer Youssef la Gărâna XXV a fost valabil -apropo- și la JazzTM VIII în cazul lui Wynton Marsalis / Jazz at Lincoln Center Orchestra, concert la care, dincolo de jazzul vetust fără provocări, m-am mulțumit în bucuria revenirilor „live” post-pandemice cu foarte buna amplificare sau momentele de sincronism fără greșeală ale pachetului bine "sudat" de 12 suflători...
COMPLETĂRI, APROFUNDĂRI...:
* Francesco Bearzatti 4et – This Machine Kills Fascists (C.A.M. Jazz, 2015)
* Vyacheslav Ganelin, Alexey Kruglov, Oleg Yudanov – Russian New Music in China: Live in Shenzhen -2 CD- (Leo Records, 2015)
* Jean Lapouge & Christian Paboeuf – Atlas (Great Winds/Musea, 2010)
* Sun Ra – Concert for the Comet Kohoutek -live 1973- (ESP, 1993)
* Theo Travis' Double Talk – Transgression (Esoteric Antenna, 2015)
- (Theo) Travis & (Robert) Fripp – Discretion (2014)
- (Theo) Travis & (Robert) Fripp – Follow (2012)
- (Theo) Travis & (Robert) Fripp – Discretion (2014)
- (Theo) Travis & (Robert) Fripp – Follow (2012)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu