MK mi-a trimis din Germania asta:
07.11.25
- Frank Rosaly Bimini, cu un program de solo tobe hipnotic, neconvențional atingând zone de percuție africane, asiatice și chiar ale șamanilor!
- Carlos Zingaro cu cvartetul "Turquoise Dream" (vioară, cello, chitară și pian) se află în explorarea de noi teritorii sonore ale muzicii clasice europene ce pare improvizată (sau nu?) și provocatoare, cu chitara și pianul ambele sau pe rând manipulate pe alocuri!
08.11.2025
- Formatia "Plüsch" cu două saxofoniste din Argentina (Ada Rave și Camila Nebbia) prestează un free jazz incandescent, structurat și plin de invenții, presărat și cu momente de respiro în care se introduc pasaje melodice. De remarcat și excelenta pianistă Marta Warelis, iar la tobe Christian Lillinger.
- Trioul Akira Sakata & Chikamorachi au prezentat poate cel mai interesant concert al festivalului. Muzica poate fi atribuită genului „free/improv”, dar mai deține și o componentă intensivă și enigmatică ce face parte din stilul multor jazz-iști din Japonia. Akira Sakata este un veteran al jazzului nipon și mondial care a colaborat cu foarte mulți instrumentiști de marcă! În unele ocazii el contribuie și cu vocea într-un stil caracteristic personal ancorat în tradiția vocală japoneză (haiku, teatru Nō, etc). Partenerii lui în acest trio sunt Darin Gray la bass și Chris Corsano la tobe, ambii jazzmani cu o mare experiență în genul free jazz, acționând în acest concert cu o sensibilitate ce se adaugă perfect stilului fluid și virtuos al saxofonistului Sakata!
09.11.2025 În ultima zi la Wels avem câteva surprize plăcute:
- Fire! & Oren Ambarchi prezintă formula cunoscută Fire!, dar de data aceasta suplimentată cu australianul Oren Ambarchi la chitară procesată cu dispozitive electronice. Tema lungă prezentată de artiști are ca fundament un riff la bas ce predomină întreaga piesă, iar chitara o duce spre teritorii psihedelice hipnotice.
- Formatia Drank cu Anja Plaschg & Lukas König plus invitații, pune accentul pe un uz masiv de electronice la mai toate instrumentele, plus manipulări și efecte. Pianul estompat sună aproape de muzica la gamelan indoneziană iar trompeta folosită cu surdină amintește de Jon Hassell din perioada "Dream Theory in Malaya" (Editions EG, 1981), producând un sound exotic. Este greu de deslușit ce sunet este produs de un instrument anume manipulat si procesat, totul intrând într-un amalgam acustic totuși interesant care sună bine!” (aș adăuga eu că aici și nu numai aici, luminile foarte difuze la scenă au accentuat, intenționat sau nu, greutatea distingerii între cine și ce cântă...)
„ - Trupa "Nout" cu diferiți invitați au avut o poftă deosebită pentru un carambol al stilurilor punk-jazz, rock, art-rock si chiar metal!!! Delphine Joussein (flaut, voce), Rafaelle Rinaudo (harpă) și Blanche Lafuente (tobe) au găsit o breșă stilistică pentru muzica prezentată în general la acest festival, ceea ce este deosebit de îmbucurător pt. a evita manierismele și plafonarea stilistică!!! Pentru a mai pune ceva „lemne” pe „focul” muzical au mai fost invitați Mats Gustafsson și Johan Berthling (de la Fite!), dar și fenomenalul Akira Sakata la voce, cu stilul său inconfundabil evoluând ca un samurai la voce, a-sax și clarinet pe post de sabie! Un concert minunat și de memorat, poate un "marker" pentru viitorul unei muzici care nu se repetă la infinit”.
Mari mulțumiri lui MK pentru aceste impresii de la un festival care anul viitor va atinge borna 40!
N-am pus în niciun fel de antiteză festivalurile de jazz aici la mine pe blog, chiar dacă unii muzicieni și fani sunt scindați (pro sau contra „free”, spus foarte simplificat), dar pentru a contrabalansa cu ce nu este expus la noi ca ofertă discografică, festivalieră „live”, expunere media, etc...am insistat firesc asupra acestei felii mai mici dar deloc inferioară creativ din „tortul” jazzului global, să-i zic generic „free/improv” (sau jazz „politic incorect”?), cu focus pe cataloagele caselor și festivalurilor de profil, ajutor consistent venind (aproape) săptămânal de la stocurile mereu împrospătate via Wayside Music, cu cel „jazzy” azi mutat temporar.
De la Virgil Mihaiu am primit cronica TJF, iat-o de data asta fără întârziere:
...abordarea mea, mai ales ca neparticipant, fiind aceeași: luarea pe rând a numelor de-acolo pentru a vedea dacă-i știu și posed cu ei ceva în arhivă, demers incitant cu care-s obișnuit și care conduce aproape întotdeauna la aceste 4 situații:
a)...cei cu mai multe discuri, cazurile Carlos Bica (& Azul) și Ingi Bjarni Quintet...(dar la Carlos Bica am pus o „agrafă”: de văzut ce-a mai făcut de la ultimul material cu el, după 2018?)
b)...cei cu care am mai puține sau un singur album, ca la Ameen Saleem (d-bass) - The Groove Lab (Via Veneto Jazz/Jando Music, 2015) ori poloneza Dorota Piotrowska (& Reunion Band), cunoscută doar ca una dintre „surorile în jazz” pentru norvegianca titulară, aici: Cæcilie Norby with Rita Marcotulli, Nicole Johänntgen, Hildegunn Øiseth, Lisa Wulff & Dorota Piotrowska – Sisters in Jazz (ACT Music, 2019)
c)...cei care sau nu au materiale discografice, ori există dar nu le-am găsit eu: Dorota Piotrowska & Reunion Band, Martin Listabarth Trio și Maastricht Jazz Collective...
d)...muzicieni titulari sau invitați implicați în trupe despre care nu știam și nu am nimic cu ei, ori care i-au influențat...pentru că nu de puține ori expertiza lui Virgil Mihaiu, cu precădere la spațiul jazzistic ex-sovietic și portughez, face și astfel de referiri și analogii, inclusiv la clasici (iar la polul opus, focus pe muzicieni de regulă tineri și pe care, ca membru în board-ul DownBeat-ului american, îi poate recomanda pentru poll-urile următoare la categoria „Talent Deserving Wider Recognition”!)...acest sector d), ca să revin, fiind de fapt fracțiunea cea mai importantă pentru mine dintre toate pentru că mă conduce la câteva noi achiziții (indiferent cât timp le voi aloca):
„Recolta” post-TJF Cluj, 2025
* Carlos Bica feat. José Soares, Eduardo Cardinho, Gonçalo Neto – 11:11 (Clean Feed, 2024)
* Carlos Bica (d-bass, Portugal) - Playing with Beethoven (Clean Feed, 2023)
* Carlos Bica, with Daniel Erdmann, João Barradas & DJ Illvibe - I Am the Escaped One (Clean Feed, 2019)
* Tarek Yamani (p-no, Lebanon/Germany) - Peninsular (2017)
* Tarek Yamani Trio - Ashur (Edict Records, 2012)
* Arshid Azarine (p-no, Iran/France) - Vorticity (Ohrwurm Records, 2024)
* Arshid Azarine & Friends (France) - Sing Me A Song (Ohrwurm Records, 2019)
* Arshid Azarine Trio (France) - 7 Djan (Melmax Music, 2015)
* Arshid Azarine (p-no, Iran/France) - Persian Sketches for Piano (2013)
* Lembit Saarsalu (t-sax, Estonia) - Pühapäev (''Sunday'') (2017)
...plus un album vechi oferit cursiv („1 track”) și pe YouTube, la care am păstrat exact notația de-acolo:
* Lembit Saarsalu Kvartett -- 2 X Labajalg (1979, LP, Fusion / Psych / Jazz-Funk, Estonia, USSR)
Cel mai important pentru mine la acest festival via Carlos Bica e pătrunderea și în România, măcar prin acest vector „live”, a muzicilor de la prolifica Clean Feed, concurență benefică necomplexată „monopolului” ECM și ACT Music...
* Henry Now - Then Again -live- (Dark Companion, 2025)
...inovatorilor de stil le „dăm ce-i al Cezarului”!
* Bugge Wesseltoft – It's Still Snowing On My Piano -live- (ACT Music, 2025)
* Nils Landgren – Christmas with My Friends IX (ACT Music, 2025)
* Yusef Lateef – Golden Flower: Live in Sweden -2 CD- (rec. 1967-1972, rel. Elemental Music Records 2025)
* Jessica Williams – Blue Abstraction: Prepared Piano Project 1985-1987 (PRE-ECHO, 2025)
* Nicholas Payton (feat. Esperanza Spalding & Karriem Riggins) – Triune (Smoke Sessions Records, 2025)
* Gard Nilssen Acoustic Unity – Great Intentions (Action Jazz, 2025)
* Quadrature - Black Hole Blues (Deko Entertainment, 2025)
* Yoni Mayraz (keybs) – Dogs Bark Babies Cry (PPK Records, 2025)
* Aki Rissanen (p-no, Finland) – Imaginary Mountains (Edition, 2025)
* Sebastian Rochford (dr) – Finding Ways (Edition, 2025)
* Brandon Sanders (dr) – Lasting Impression (SaVant, 2025)
* Antibalas – Hourglass (Daptone, 2025)
* Lettuce – Cook (2025)
* Saha Gnawa (Morocco/USA) – Saha Gnawa (Pique-nique Recordings, 2025)
* Praed Orchestra! (Raed Yassin & Paed Conca, Lebanon) – The Dictionary of Lost Meanings (Discrepant, 2025)
* KAKUHAN & Adam Golebiewski (Japan & Poland) – Repercussions (Unsound, 2025)
* Amir ElSaffar New Quartet - Live at Pierre Boulez Saal (Maqam Records, 2025)
* Otherlands Trio (Stephan Crump, Darius Jones & Eric McPherson) – Star Mountain (Intakt Records, 2025)
* Ada Rave & Marta Warelis (Argentina & Poland) – Peel / Mondo (Relative Pitch, 2025)
* The Cosmic Tones Research Trio – S/T (Mississippi Records, 2025)
* The Cosmic Tones Research Trio – All is Sound (Mississippi Records, 2024)
...„spiritual jazz” care conform esteticii casei de discuri „escavează viitorul” (cam labirintic explicat), ca făcând „parte din moștenirea muzicii de protest. Uneori, când protestul este necesar, pacea este rezultatul dorit. Avem muzica protestului imediat, al cărei rol este de a se face demodată prin dărâmarea barierelor în calea păcii, și apoi avem muzică precum cea a The Cosmic Tones Research Trio, pentru a picta o imagine a cum ar putea arăta și suna acea pace”...
* ScottClark (with Laura Ann Singh, Bob Miller, J.C. Kuhl, Michael McNeill, Adam Hopkins) - Dawn & Dusk (Out Of Your Head, 2023)
„Too Much Music, so Little Time....rules!”
...problemele sunt mereu provocatoare, nu doar cu muzicile abordate minimal sau deloc datorită cantităților mari versus timp alocat, ci și la notarea/editarea grafică a titlurilor (la jazz mai ales!), pe care eu o fac în ideea lămuririi oricui e curios despre ce este vorba, la fiecare poziție pe cât posibil cât mai concis ca să nu pară prea laborios/obositor de parcurs, dar și în ideea facilității găsirii ulterioare -inclusiv de către mine însumi- în marea masă de mii de titluri care se tot adună în arhivă, în înșiruirea fiecăruia intrând nume trupe/artiști (dacă sunt până la 3-4 implicați), liderii în primul rând...eventual prescurtarea instrumentele lor principale, apoi țara de proveniență, când nu e dintre cele cel mai frecvent întâlnite, USA sau UK. Lumea muzicală e tot mai globalizată, mulți artiști sunt născuți într-o țară, școliți în a 2-a și rezidenți în a 3-a, dacă nu cu reșenință și-ntr-a 4-a (!?)...Și mai vine și corelarea cu ceea ce apare pe coperți -criteriul meu primar de conformitate-, uneori nu tocmai identică felului de notare de pe bandcamp -dacă au acolo expunere-, sau de pe alte platforme digitale, plus diactriticele specifice țărilor (prezente sau nu...). Casele de discuri la sectorul jazz sunt obligatorii pt. mine, e un indiciu important (sub)stilistic, deși și acolo sunt de multe ori complicații în succesiunea de înglobări, transmutații și reeditări...
Adevărații curioși vor găsi via „un click distanță” link-uri bandcamp la multe dintre titlurile de azi, îl pun și eu aici pe acesta spre setul „jazzy” WM 9 dec. 2025:
WAYSIDE MUSIC 9 dec. 2025
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu