Mi'am propus vreo 4-5 subiecte pentru blog în perioada asta dar indecis am tot amânat desfășurările...și iată'ne ajunși la Crăciun. La majoritatea subiectelor de pe acest blog, un singur album care'ți place, dacă nu vrei să rămâi superficial n'ai cum să'l izolezi fără să'l "legi" de întregul context (cariera anterioară măcar în parte a muzicianului/trupei, eventualul său concept mai larg, albumul cel mai bine cotat de până atunci, cel anterior și/sau vreun alt material prezentând similitudini, etc). Cu acest algoritm oarecum prestabilit m'am decis greu spre un trompetist considerat azi în prima linie a noului jazz suedez. Fiul pianistului croat Davon, Goran (cornet, trumpets, EWI instruments, percussion) s'a născut la Stockholm în 1970 și a fost de la înființare component al cvintetului Oddjob, un subiect care trebuie tratat separat (noul album "Jazoo" cu jazz pentru copii, lansat pe 28 octombrie ar fi putut fi chiar ocazia nimerită de moment, Oddjob fiind acum la al 6-lea album începând cu debutul din 2002).
În rest, câteva colaborări atrag imediat atenția: cu formula de funk-soul The Solution și muzica în spiritul lui James Brown, o alta cu grupul "ska" Club Killers pe albumul "Two Nights with Club Killers" (2005)...sau cu Magnus Carlson & The Moon Ray Quintet, pentru al cărui "cool" jazz Goran a fost nu doar trompetist ci și producător al celor 2 albume.
În arealul jazz versatilul Goran intrase deja propriu-zis cu cele 2 albume solo "Home" (2000) și "Headspin" (2004), primul doar nominalizat, cel de'al 2-lea chiar câștigător al Grammy-ului suedez "Best Jazz album of 2004". Stilul, un Nu-Jazz "trendy" antrenant și versatil, pigmentat cu diverse alte elemente care prefigurau ce avea să urmeze.
De aici a pornit ascensiunea sa: apariții "live" sau pe albume alături de -printre alții- Nils Petter Molvær și Bugge Wesseltoft, Eagle-Eye Cherry, Stina Nordenstam, Robyn, Lester Bowie, Jimmy Cobb, Lisa Ekdahl, Janet Jackson, Sting, The Soundtrack Of Our Lives.
Compune muzică pentru film, teatru, dans, carte și televiziune și își asumă ingratul dar onorantul rol al regretatului Don Cherry întrun proiect aflat încă în lucru cu copii acestuia, Neneh si Eagle-Eye.
Merită pus deoparte și albumul cu octetul de improvizație liberă Angles 8: "By Way Of Deception" de la Clean Feed (2012), iar trecerea fină de la albumele solo la cele cu Arkestra era realizată ca și component în formula Nacka Forum: un grup cu 3 albume, ultimele 2 pendulând între post-bop și free: "Leve Nacka Forum" (2005) și "Fee Fi Fo Rum" (2012), ambele apărând sub eticheta Moserobie Music Production.
Cu acest "backround/ puzzle" aproape complet am abordat cele mai complexe albume avându'l ca personaj central pe Goran Kajfeš: "X/Y" -2 X CD- (Headspin Recordings, 2010) și Goran Kajfeš & Subtropic Arkestra: "The Reason Why, Vol.1" (Headspin Recordings, 2013), ambele apărute la casa de discuri co-fondată chiar de Goran și care'i aduc încă un "Nordic Music Prize".
Logosul label-ului: "Music that excites us" (!).
Gândul, plecând de la numele trupei ne poartă automat la "cosmicul" clasic Sun Ra și al său bigband Arkestra ...dar, deși similitudini de stil există nu e vorba desigur de un tribute-band aici la suedezi ci, pe "The Reason Why..." de reimaginarea unor piese alese de Goran din colecția personală de favorite și de un tratament personal aplicat întrun melanj de "Turkish psych, Brazilian soul, German psychedelic electronica & progressive jazz/rock", piesele în original fiind semnate de compozitorul turc Edip Akbayram, vocalistul brazilian Arthur Verocai, grupul german psychedelic/electronic Cluster, de progressive jazz/rockerii britanici Soft Machine, de organistul suedez Bo Hansson, de australienii Tame Impala și de folk-istul nigerian Celestine Ukwu. Accesibilitatea și "appeal"-ul acestor versiuni invită nu doar la reascultări ci mai trezește și curiozitatea căutării originalelor -dacă nu le aveam deja- cu șansa descoperirii și a altor piese interesante ale respectivilor.
A fost mai întâi "X/Y" excelent recenzat și cotat (vezi link-ul mai jos), al cărei extensie o întâlnim pe "Vol. 1" în 2013 -acesta practic, un fel de..."Z" (!). Un mix de World, Soul și Spiritual Jazz întro muzică de celebrare pe un dublu set cu jumătăți diferite: extrovertitul "X" plin de energie și cu influențe "world" de pe mai multe continente, în timp ce "Y" (practic suita "Perfect Temperature for Leaving Home, part. 1-9") este un album în duo Goran Kajfeš/ David Osterberg, inspirat de Brian Eno și Bill Laswell..."Ensemble" definind de data asta doar vastul arsenal de instrumente ale voiajului minimalist și introspectiv.
Dar cele 2 părți complementare și/sau în opoziție au fost concepute ca jumătăți ale aceluiași întreg, Yin și Yang...Iar The Subtropic Arkestra apare în formulă extinsă cu numeroși invitați doar pe "X", anticipând desfășurarea de forțe de 10 membrii -între care 4 suflători și 2 organiști- care avea să se întâmple pe "The Reason..." Printre ei și Andreas Werllin, baterist în Tonbruket-ul basistului Dan Berglund ex-E.S.T.
La noul album "The Reason..." mi'a plăcut și am găsit inspirată asocierea cu brazilienii Rob Mazurek’s São Paulo Underground -"another unique act" (conform publicației Bird is the Worm, U.S.)- la care originalitatea trupei și amplitudinea carierei trompetistului Mazurek ar putea duce la revenirea acestora ca subiect aici pe blog, poate odată cu abordarea trendului "(neo) tropicalia".
Componența Subtropic Arkestra 2013:
Goran Kajfeš (trumpet), Johan Berthling (bass), Per Ruskträsk Johansson (saxophones, flute), Jonas Kullhammar (saxophones, flute), Jesper Nordenström (organ, cembalo), Andreas Söderström (electric guitar), Andreas Werliin (drums, percussion), Lars Skoglund (drums, percussion), Mats Äleklint (trombone), Robert Östlund (Moog, electric guitar).
Multe cronici elogioase la "X/Y", vreo 25, puteți citi aici:
"http://headspinrecordings.com/releases/releasedetails.php?ID=40"
Goran Kajfeš & Subtropic Arkestra (Sweden) ”The Reason Why, Vol.1” (Headspin Recordings, 2013)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu