Fundal pentru Mundial...

Noutăți de vară în/de colecție:
* Phish: "Fuego" (ATO Records, 2014)...Primul album al quartetului din Vermont din ultimii 5 ani, produs de Bob Ezrin (Alice Cooper, Peter Gabriel, Lou Reed, Pink Floyd, etc), un CD -al 12-lea al trupei- cu o accesibilitate pop-rock al unui jam band cunoscut pentru spiritul "live" legendar pe care-l transferă acum în studio...și de aceea surprinzător și total diferit de anterioarele.
* Sérgio Mendes: "Magic" (OKeh, 2014)...fiesta braziliană "World/Latin/Etnica" ideală ca fundal pentru (sau între) meciurile de la MUNDIAL DE FÚTBOL BRASIL....bineînțeles cu mulți invitați, vocaliști și vocaliste (Carlinhos Brown, Maria Gadu, John Legend, Milton Nascimento, etc). Apropos: genialul compozitor și multi-instrumentist brazilian Hermeto Pascoal a împlinit pe 22 iunie 78 ani.

* Xiu Xiu: "senin Sky" (2014) ... Noul "album puternic spiritual" al ezotericului Jamie Stewart incluzând populară Cântece vechi americane SI DIN zona Caraibe compuse intre 1850-1920 si 9 scurte inserturi DIN pădurile tropicale DIN Guyana, cu înregistrările finalizate version Studioul grupului islandez Sigur Ros.
* Dirtmusic (Australia / SUA): "Lion City" (2014) ... continuarea anteriorului "BKO" ("Bamako Airport") [Glitterhouse, 2010] Si înregistrat tot version Capitala STATULUI Mali cu Diversi Invitati (Samba Touré, Ibrahima Douf, etc) ... Stilul muzical:? caneluri "Americana populare indie, cu Elemente dub, electronica, rock ... ponderea" de blues din Mali "fiind version creștere pe Interkultureller Austausch www.grenzenlos.or.at album.
* Kasai Allstars ( Congo): "Feriți-vă Fetish" (Congotronics 5) (2014) ... Noul album Continua seria Congotronics a unui Multe Ansamblu DIN format componenții 5 TRUPE diferite ... de ascultat la volum mare (cum suntem sfătuiți pe coperta) SI DACA va place, Va sugerez si eu sa-l includeți  eventuale la "Pachet" Impreuna cu următoarele ce pot induce aceeași transa:
* Kasai Allstars: "În al 7-lea Luna, șeful transformat într-un înot pește și Ate șeful de dușmanul său de Magic" (Congotronics 3) (înghesuiți Discuri, 2008).
* VA: "Tradi-Mods vs Rockers: Alternative ia Pe Congotronics, Vol.1 "-2-CD (2010) .... compilație infecțioasă extinsă dominată de trupele-Gazda congoleze Kasai si Konono N ° 1 si Invitatii Lor de pe mai MULTE Continente.

* Arne Deforce & Mika Vainio: "Hephaestus" [Editions Mego, 2014)...Zeul focului la vechii greci i-a inspirat pe Vainio (din duoul finlandez Pan Sonic) și pe cello-istul belgian Deforce întro “călătorie prin iad” pe un album de "impro jazz & live electronics". Și tot de la aceeași selectă casă de discuri:
* (Christian) Fennesz: "Bécs" (''Vienna'' în limba maghiară) (Edition Mego, 2014)...Albumul conceptual al chitaristului austriac este evocativ, epic, atmosferic, peisagistic, ”oblique, florid & abstract pop", continuarea unui material mai vechi, "Endless Summer" (2001). ”A singular work by a singular artist” scrie pe site-ul casei Editions Mego.
* The Neil Cowley Trio: "Touch and Flee" (Naim Jazz, 2014)...noul album al formulei pianistului britanic așteptat în iulie în concert la ediția a 2-a JazzTM, ....Se fac analogii stilistice cu scandinavii Tord Gustavsen și E.S.T., dar și cu Bill Evans (Trio) și...Jerry Lee Lewis (!)...un album introspectiv foarte diferit de "strings bravura" anteriorului "The Face of Mount Molehill".
 Timpul a trecut dar frecvența cu care apar în ultimii ani referiri la muzica regretatului Esbjorn Svensson ne arată cât de mare a rămas golul lăsat de el în noul jazz european și ce mulți pianiști și triouri a inspirat...inclusiv pe Neil Cowley și noul album: "a collision between chill-out and dance music-inspirations and a post-EST sense of improvising, with its own particular language". ("http://www.marlbank.net/reviews/1722-intimacy-and-improvisation-key-factors-on-new-neil-cowley-trio-album-touch-and-flee").

* Pierrick Pédron: "Kubic's Cure" (ACT Music, 2014)...tribut jazzistic adus de alto-saxofonistul francez cunoscutei trupe rock -”music composed by The Cure”- și tot o provocare de calibrul anteriorului "Kubic's Monk" (ACT Music, 2012), care era un album cu piesele lui Thelonious ”Sphere” Monk interpretate de un trio fără pian în aceeași formulă, cu alto sax, double bass & drums.
...Și la finalul acestor recomandări, încă 2 albume foarte interesante și frumoase la prima audiție pe care deocamdată doar le semnalez aici...dar care merită cunoscute, pedigreeul pianistului Emler și respectiv al trompetistului Halsall -mai ales în ceea ce privește realizările lor recente din ultimii 2-3 ani- ar trebui să nu ne lase indiferenți:
* (Andy) Emler, (Claude) Tchamitchian, (Eric) Echampard: "Sad and Beautiful" (La Buissonne RJAL, 2014).
* Matthew Halsall (trumpet) & The Gondwana Orchestra: "When the World Was One" (Gondwana, 2014).

Un plus Noul picior Phish:

.

De la Sub Rosa...sau ce secrete am mai descoperit ”sub trandafirul” belgian?

Cos: ”Viva Boma” (LP IBC, 1976 / CD Musea, 1997...+ 4 bonus)
Jac Berrocal: ”MDLV” (Sub Rosa, 2014)

Sunt două albume ale căror apariții în original sunt decalate de un mare interval de timp, dar ambele aflate în catalogul actual al label-ului belgian Sub Rosa din Brussels fondat și condus de cuplul Guy Marc Hinant și Frédéric Walheer. Profilul acestei case este muzica electronică de avangardă apărută începând încă de la sfârșitul celui de-al 2-lea război mondial, cea actuală cu subgenuri asociate și cea tradițională, numită ”Ritual music & field recordings” -mai ales din zone asiatice- pe care staff-ul casei o diferențiază de conceptul ”world”. Întreaga paletă stilistică grupată în 12 domenii, de la punk la ”avant-electro”, o găsiți aici: ”http://www.subrosa.net/en/catalogue.html”
În secțiunea ”News” la ”RELATED OBJECTS” am dat de trupa Cos, condusă de basistul, vocalistul și multi-instrumentistul Daniel Schell...pe care-l știam din formula Daniel Schell & Karo: ”If Windows They Have” (1986, Made To Measure/Crammed Discs) și de pe următoarele ”The Secret Of BWLCH” (1990) și ”Gira Girasole” (1994).
Anterior însă Daniel Schell, până la a se specializa la bas pe modelul Chapman Stick, fondase și condusese trupa Cos ca și chitarist, flautist și vocalist...și cu care a scos 5 albume și un EP în perioada 1974-1983, muzical plasându-se stilistic în arealul ”Avantgarde, Experimental, Prog Rock, Jazz-Rock” (conform ”www.discogs.com”), ceva mai specifică fiind încadrarea de pe site-ul Sub Rosa, ”Zeuhl, Jazz, Progressive & Canterbury rock”.
Ceilalți 2 muzicieni corespunzând hipopotamilor de pe coperta lui ”Viva Boma”, alături de lider, ar fi vocalista și la oboista Pascale Son și Marc Hollander, coautor la 4 titluri și interpret la clape și clarinet bas. 04. ”Flamboya” și 06. ”L'Idiot Leon” sunt piesele centrale, miezul acestul album foarte în ton cu muzica unor trupe precum Caravan, Gong sau Magma. Și mai potrivită ar fi analogia cu conaționalii Univers Zéro, plasați în centrul unei scene muzicale belgiene foarte interesantă, independentă și încă activă.
Suplimente generoase oferă versiunea pe CD a casei Musea, cu 3 piese mai relaxante ”previously unreleased” -între care și ”Fanfan la Tulipe”, care deși cea mai scurtă dintre ele e și cea mai întrăzneață, e cea mai plină de efecte la voce- și un ”demo version”.
Vocea lui Pascale De Trazegnies -poreclită ”son”/”sunet” în limba franceză- ”plutește” frumos pe primele 4 albume Cos, amintind chiar prin timbrul cristalin de Annie Haslam sau Sonja Kristina, de la Renaissance, respectiv Curved Air...și anticipându-le pe Kate Bush sau pe Barbara Gaskin și Amanda Parsons din National Health. Cu o apetență spre experiment care-l determina pe criticul Aymeric Leroy, întro cronică a CDului apărut în 1997, s-o considere un fel de echivalent feminin și ”pozitiv” a lui Robert Wyatt: ”cu o voce ingenuă, voluntară, acidulată, încântătoare, copilăroasă...de o totală sinceritate și totuși perfect măiestrită, intervențiile sale (când scrise, când improvizate) fiind punctul de vedere al trupei”. (detalii, aici: ”http://www.bigbangmag.com/ccos2.php”)
Aflăm de la același jurnalist Leroy că Pascale Son a fost și în afara scenei partenera lui Daniel Schell în perioada existenței Cos, una dintre puținele ei apariții solo -dacă nu chiar singura- fiind -conform www.discogs.com- un disc single din 1981, ”Eldorado” (vezi imaginea).

A revenit în actualitate un trompetist/multi-instrumentist denumit în anumite medii muzicale selecte ”legendar” și ”de cult” și asociat cu avangarda anilor '70, Jacques ”Jac” Berrocal...cu primul album personal după circa 20 ani, anticipat de casa de discuri belgiană în 2011 de apariția colaborării Jac Berrocal,  David Fenech & Ghédalia Tazartès: ”Superdisque” (Sub Rosa).
O colecție de 20 scurte piese, de la cele vorbite genul ”Spoken Word” dintre care unele stranii, cu pasaje de trecere, intro-uri...la teme mai atmosferice, ”jazzy”, incluzând o inedită variantă la ”Lonely Woman” (Ornette Coleman). Pe la jumătatea albumului detectăm influențe ale scenei ”free-improv/no wave” din New York, piesele ”The Eternal” (cover după Joy Division, de pe ”Closer”) și ”Metalic Bay”, cu invitatul James Chance la orgă...sau pe ”I Remember”, cover după duoul Suicide. La final mai întâlnim un cover, ”After the Rain” după John Coltrane. Numeroși alți muzicieni invitați își aduc aportul, câțiva dintre cei cu care mai colaborase fiind prezenți și aici (vezi mai jos după enumerarea pieselor, lista completă).
Iată o neașteptată și nouă ocazie să ne amintim de realizări importante anterioare ale trompetistului (solo sau cu grupul Catalogue) sub etichetele d'Avantage și Nato, sau de colaborări ulterioare cu Steven Stapleton/Nurse With Wound, Bernard Vitet, Lol Coxhill, Michel Portal, Telectu, etc...Sau de contribuția sa la excelentul album al cvartetului Pascal Comelade, Pierre Bastien, Jac Berrocal, Jaki Liebezeit: ”The Oblique Sessions” (Les Disques Du Soleil Et De L'Acier, ‎1997).



Cu detalii generoase la fiecare piesă, iată lista:
Tracklist:
1  Aristocrates
 Drums – Keith Abrams
 Electronics – Ron Anderson
 Recorded By – Ross Bonadonna
 Voice – Jac Berrocal
 Written By – Jac Berrocal 0:51
2  Zwischen Shaan Und Bendern
 Mixed By – Jack Belsen
 Recorded By – Jac Berrocal
 Trumpet – Jac Berrocal
 Written By – Jac Berrocal 0:21
3  Do You Want A Dance
 Electronic Drums – Jean-Pierre Arnoux
 Guitar – Jack Belsen
 Trumpet – Jac Berrocal
 Voice – Jac Berrocal
 Written By – Jac Berrocal, Jack Belsen, Jean-Pierre Arnoux 4:27
4  Palmyre
 Recorded By – Guy Girard
 Trumpet – Jac Berrocal
 Written By – Jac Berrocal 1:50
5  Lonely Woman
 Accordion – Claude Parle
 Bells – Jean-Marc Foussat
 Double Bass – Bruno Laurent, Rosine Feferman
 Drums – Jacques Thollot
 Recorded By – Jean-Marc Foussat
 Synthesizer – Wilfried Wendling
 Trumpet – Jac Berrocal
 Written By – Ornette Coleman 5:21
6  I Remember
 Drums – Christophe Sorro
 Guitar – Yves Botz
 Recorded By – Jean-Marc Foussat
 Tenor Saxophone – Urabe Masayoshi
 Voice – Marie Möör, Yves Botz
 Written By – Alan Vega, Martin Rev 0:43
7  Plaisir D'Amour
 Keyboards – Jac Berrocal
 Mandolin – Jac Berrocal
 Music By – Jean-Paul-Egide Martini
 Recorded By – Marie Möör
 Text By – Jean Pierre Claris De Florian
 Voice – Marie Möör 0:30
8  Prière
 Adapted By – Jean Vasca
 Bass – Jesse Krakow
 Drums – Keith Abrams
 Electric Guitar – Ron Anderson
 Music By – Jac Berrocal
 Recorded By – Ross Bonadonna
 Text By – Antonin Artaud
 Voice – Jac Berrocal 3:13
9  MDLV
 Mixed By – Jean-Marc Foussat
 Recorded By – Wolfram Haider
 Trumpet – Jac Berrocal
 Voice – Bagheera Poulin, F.J. Ossang, Florence Delay, Francine Flandrin, Marie France
 Written By – Jac Berrocal 1:46
10  Aether
 Computer – Laurent Chambert
 Trumpet – Jac Berrocal
 Voice – Jac Berrocal
 Written By – Jac Berrocal, Laurent Chambert 4:28
11  The Eternal
 Accordion – Michel Glasko
 Double Bass – Bruno Laurent
 Percussion – Roland Bourbon
 Recorded By – Daniel Deshays, David Segalen
 Trumpet – Jac Berrocal
 Written By – Bernard Sumner, Ian Curtis, Peter Hook, Stephen Morris 2:37
12  Metallic Bay
 Bass – Ron Anderson
 Drums – Michael Evans
 Guitar – Jason Willett
 Organ – James Chance
 Recorded By – Jason Willett
 Trumpet – Jac Berrocal
 Written By – Jac Berrocal, James Chance, Ron Anderson 3:26
13  Lietuva Hotel
 Recorded By – Vina Platar Lynas
 Trumpet – Jac Berrocal
 Written By – Jac Berrocal 0:50
14  Ministres En Conseil
 Mixed By – Nick Rogers
 Percussion – Jac Berrocal
 Recorded By – Daniel Deshays
 Synthesizer – Jac Berrocal
 Trombone – Jac Berrocal
 Written By – Jac Berrocal 3:02
15  Kinderlieder
 Accordion – Michel Glasko
 Double Bass – Bruno Laurent
 Drums – Roland Bourbon
 Synthesizer – Jean-Marc Foussat
 Trumpet – Jac Berrocal
 Written By – Walter Gieseking 3:52
16  Ultim Arlene
 Bass – Jesse Krakow
 Drums – Keith Abrams
 Electronics – Ron Anderson
 Guitar – Ron Anderson
 Recorded By – Ross Bonadonna
 Text By – Angeline Neveu
 Voice – Angeline Neveu, Jac Berrocal
 Written By – Gilbert Artman, Jac Berrocal, Jean-François Pauvros 2:13
17  La Ralentie
 Recorded By – Guy Girard
 Voice – Jac Berrocal
 Written By – Henri Michaux 0:17
18  Signe Particulier
 Bass – Jean-François Pauvros
 Drums – Jean-Pierre Arnoux
 Guitar – Jean-François Pauvros
 Recorded By – Alain Gandolfi
 Voice – Jac Berrocal, Michel Potage
 Written By – Jac Berrocal 2:58
19  After The Rain
 Guitar – David Fenech
 Recorded By – David Fenech
 Synthesizer – Vincent Epplay
 Trumpet – Jac Berrocal
 Written By – John Coltrane 4:17
20 Sacré    4:17

Personnel:

Jac Berrocal-trumpet, voice, keyboards, mandolin, trombone
Ron Anderson (Les Molecules)-guitar, electronics
Keith Abrams-drums
Jack Belsen-guitar
Jean-Pierre Arnoux-electronic drums
Claude Parle-accordian
Bruno Laurent-double bass
Rosine Feferman-double bass
Wilfried Wendling-synthesizer
Jean-Marc Foussat-balloons, bells
Jacque Thollot-drums
Massayoshi Irabe-tenor saxophone
Yves Botz-voice, guitar
Christophe Sorro-drums
Marie Moor-voice
Jesse Krakow-bass
James Chance-organ
Laurent Chambert-computer
Michel Glasko-accordian
Roland Bourbon-percussions
David Fenech-guitar
Vincent Epplay-synthesizer

http://www.normanrecords.com/records/146900-jac-berrocal-mdlv-

Alte recomandări și referințe:

Cos (Belgium) - Postaeolian Train Robbery (1974)
Cos (Belgium) - Babel (1978)
Daniel Schell & Dick Annegarn - EGMONT and The ff Boom (1978)

Catalogue (Jacques Berrocal, Jean Francois Pauvros & Gilbert Artman) - Penetration (1982)
Jac Berrocal,  David Fenech & Ghédalia Tazartès – Superdisque (Sub Rosa, 2011)

Din catalogul Sub Rosa:

David Toop - Mondo Black Chamber -the complete series of works- 1996-2003  (2014)
Ilhan Mimaroglu - Music for Jean Dubuffet's ”Coucou Bazar” (1973)
François Bayle - Les couleurs de la nuit (1982)
Leo Kupper - Complete Electronic Works [1961-74] (2003)
Oiseaux-Tempete - OISEAUX-TEMPÊTE (2013)
Orchestra of Futurist Noise Intoners - The Orchestra of Futurist Noise Intoners (2013)
Francisco Lopez - La Selva (1998)

Onor (și) la ”Ofițer !”

Cu aproape un an în urmă, postam pe acest blog ”Onor la ”Colonel” (Bruce Hampton), azi avem în prim-plan un meritoriu artist britanic ca ”Ofițer !”.
Apropos de "Blackest Ever Black", unde tocmai a apărut albumul său: v-am spus până acum că au fost cazuri -mai dese în era pre-Internet, mai rare acum-  când la unii artiști/trupe am ajuns datorită numelui casei de discuri? E dintre cele mai aiurea și aleatoare criterii ar spune mulți să alegi astfel, sunt sigur...Mult sub criteriul frumuseții coperții, de exemplu...dar când nu știi (mai) nimic altceva despre numele ”X”, albumul ”Y” sau labelul ”Z”, când poate și coperta e insignifiantă...chiar și asta poate fi totuși un element, un indiciu, ceva...mai ales dacă are ”schepsis”, dacă e un ”clue” inspirat compus semantic, eventual o aliterație, un joc de cuvinte ingenios care stârnește imaginația.
N-a fost cazul acestui label ”Negrul cel mai negru vreodată” și a albumului ”Mort unic”...dar poate ar fi putut fi pe la mijlocul anilor '90, dacă acest album apărea...

În anii '90 mai ajungeau pe la mine reviste și fanzine cu noutăți, unele cu discografii ale caselor de discuri înrudite estetico-muzical. Probabil atunci am întâlnit numele ”Officer!”, cel puțin cu albumul ”Ossification” (1984) sau cu alte câteva materiale din aceeași perioadă (vezi recomandările de la finalul postării), gruparea fiind ”osificată” în jurul basistului Mick Hobbs. Sensibilitatea mea în ceea ce privește tot arealul din jurul grupului Henry Cow -din axul principal al curentului R.I.O./Rock In Opposition- crescuse lent dar sigur odată cu conexiunile și descoperirile făcute după 1985 de amicul ex-reșițean (din acel an devenit german) Marius Kraxner, iar acest Hobbs era activ deja în mai multe grupări de ”post-punk & new wave”, uneori apărând și ”avantgarde” ca definire stilistică atunci când era asociat la The Works și The Momes -coleg acolo cu saxofonistul și multi-instrumentistul Tim Hodgkinson din Henry Cow-, cu Charles Hayward din This Heat sau mai târziu când Mick de mută din U.K. în U.S., și devine component în Half Japanese. Toate acestea și nu numai (Zeena Parkins, Family Fodder, etc) sunt cărți de vizită consistente care trimit chiar și fără să știi altceva de la ”ofițer”, spre cunoașterea noului/vechiului ”Dead Unique” (2 LP)....Înregistrat la Baltimore după câțiva ani de lucru în 1995 întro componență flexibilă, albumul n-a fost lansat nu știe nici Mick de ce, decât abia la finele lunii mai 2014....
Unele piese par mai degrabă niște schițe, însă fără senzația de superficialitate...ele lasă parcă o urmă, ceva nu e clar definit și conturat, invitând la reascultare. Când totuși vreo piesă are lejeritatea pop (ex. 11. ”All I Got” sau 06. ”Shrug/Good” ), atunci sound-ul amintește totuși de 'alde Fred Frith sau respectiv, de Lou Reed, somități în materie .
”08. Nardis” citează vag un riff din ”Owner Of A Lonely Heart”, cea mai comercială piesă Yes...”ever” și în mare vogă atunci în 1995...Un saxofon nostalgic plutește întro piesă cu fler de rock and roll -12. ”V.I.M.”-, vocile ”male” sau ”female”, câte una sau împreună, punctează imprevizibil.
O oră și 6 minute plină de surprize și schimbări de viteze, un melanj de ”rock ‘n roll rugos, muzică de cameră somptuoasă, folk pastoral, prog-jazz sordid și dub-space paranoic” (conform plasticei descrierii de pe site-ul ”http://boomkat.com/vinyl/992648-officer-dead-unique”).
”A long-lost & now surfaced English art-rock gem”, coroana de pe capul creatorului mercurial, picantul și idiosincraticul compozitor și improvizator Mick Hobbs”.
Iată fanilor cui mai este destinat mai ales acest ciclu ”complex dar imediat trepidant” de cântece avant-pop, în afara cercului existent de cult al ”Ofițerului!”: Kevin Ayers, Flaming Tunes, Art Bears, Woo, Dislocation Dance, R. Stevie Moore, Robert Wyatt, Cleaners From Venus, Lol Coxhill sau The Monochrome Set.
Singurul eveniment care umbrește apariția 2 LP-ului este trecerea în neființă a Juliei Brightly pe data de 3 mai 2014, artist și tehnician reputat în branșă (a lucrat cu Mogwai, Wire, The Knife, Slint) care a mixat și masterizat în studioul ei personal ”Alchemy” sesiunea acestui album ce avea să apară peste puțin timp. Bineînțeles albumul este acum dedicat memoriei sale...
Subscriu și eu după repetate audiții la ceea ce am citit întro altă mini-cronică: ”a meritat pe deplin așteptarea”, peste 18 ani de hiatus.
 O încadrare cel puțin improprie e făcută de site-ul ”Discogs.com” care ”vede” albumul încadrat ca gen în ”Electronic” și ca stiluri în ”Downtempo, Broken Beat, Jazzdance”....și fără ”line-up”, pe care din păcate nu l-am găsit nici în alte surse, cel puțin până acum...Doar de prezențele lui Tim Hodgkinson și a lui Jad Fair (din Half Japanese) am aflat de aici:
”http://thequietus.com/articles/15361-officer-dead-unique-review-2”
Dar cel puțin componența din 1984 o găsim ca infos pe YouTube la videoclipul piesei ”Anagrams” de la finalul postării, după ”referințe...E ceva mai mult oricum decât laconica ”Officer! was Mick Gibbs often joined by friends”...

Officer!: ”Dead Unique”
Label:   Blackest Ever Black ‎– BLACKESTLP006
Format:  2 × Vinyl, LP, Album
Country:  UK
Tracklist:
A1 Nest
A2 Elephant Flowers
A3 It Goes Up / Revenge
A4 Go Back
A5 Cows Hum In The Fields
B1 Shrug / Good
B2 Biteman
B3 Nardis
B4 Someone At The Door
C1 Stewed Fruit
C2 All I Got
C3 Vim
C4 Bugs In Amber
D1 Guess
D2 The Pony Was Contented
D3 Rachot
D4 Lilac & Orange
D5 Clint

Recomandări și referințe:
Officer!: ”8 New Songs By Mick Hobbs” ‎-cassette, ltd- (AAA/France, 1983)
Officer! (Mick Hobbs's): ”Ossification” (Ayaa/ France, 1984)
Officer! (Mick Hobbs's): ”Cough” -cassette- (Ayaa/ France, 1985)...unde la final întrun scurt interviu Mick Hobbs definește în limba franceză muzica proiectului ca fiind ”avangardiste musique du Moyen Age” (!)

The Momes - Spiralling (Woof Records, 1989)

Members of Officer!: Antoine Gindt, Bill Gilonis, Claudia Schmid, Daniel Koskowitz, Felix Fiedorowicz, Keisuke Matsui, Marie-Jeanne, Mick Hobbs, Patrick Q-Wright