„N9UTĂȚI”: Cristian Măcelaru/Wynton Marsalis, Lars Danielsson Libretto, María Grand, Billy Bang...Sun Ra (X 2), Don Cherry (X 2), Tim Berne, Silke Eberhard, Gary Bartz, Tamara Lukasheva...

„N9UTĂȚI”:

Chiar dacă pun accentul pe jazzurile puțin sau deloc expuse la noi, nu înseamnă că vreau să neglijez sau să trimit în derizoriu dintre celelalte, așa încât după Moersland-ul jubiliar 50 și festivalier al postării dinainte ne mutăm azi, cel puțin până pe la Sun Ra și Don Cherry, în zone mai familiare jazzofilului român, de ex. „plutind” pe Cloudland-ul nou al basistului suedez Lars Danielsson, „funkul unit” al trombonistului neobosit Nils Landgren, „însoritul” saxofonist Chris Potter...apoi „trăgând cu coada ochiului” și pe la multe alte noi apariții ordonate de data asta pe criteriul instrumentului principal al liderului (chiar dacă astfel comit mici impolitețuri față de atractiva María Grand sau de pianista ucraineancă de la final). 

Mare surpriză am avut și de aceea voi începe cu asta, cu Cristian Măcelaru, dirijorul de 40 ani născut la Timișoara în 1980 și școlit în State, acum stabilit la Bonn și deja cu realizărări notabile și în Europa. Lucrarea trompetistului de mare notorietate Wynton Marsalis de pe noul disc îi poate face un mare serviciu pe mai departe și în lumea jazzului:

* Philadelphia Orchestra cond. by Cristian Măcelaru, Wynton Marsalis – Blues Symphony no.2 (Blue Engine, 2021)

https://en.wikipedia.org/wiki/Cristian_M%C4%83celaru

* Lars Danielsson Liberetto – Cloudland (ACT Music, 2021)

* Nils Landgren Funk Unit – Funk Is My Religion (ACT Music, 2021)

* Chris Potter – Sunrise Reprise (Edition, 2021)

* Sons of Kemet (Shabaka Hutchings: sax & clar) – Black to the Future (Impulse!, 2021)

* V.A. – Impulse! Records: Music, Message and the Moment -2 CD- (2021)

* Roberto Magris & Eric Hochberg (p-no & bass) – Shuffling Ivories (JMood Records, 2021)

* John Daversa (tr) Jazz Orchestra – All Without Words: Variations Inspired by Loren (Tiger Turn, 2021)
* María Grand (t-sax & voc) – Reciprocity (Biophilia Records, 2021)

https://roulette.org/event/maria-grand-music-as-a-users-manual/

* Pat Donaher (a-sax) – Occasionally (2021)

* Kohsuke Mine (sax, Japan) – First (1970, reissue BBE Music 2021)

* Billy Bang (vln) – Billy Bang Lucky Man -2 CD- (BBE Music, 2021)

* Roberto Pianca (gtr) – Mono No Aware (Honolulu Records, 2021)

* Lorne Lofsky (gtr, Canada) – This Song Is New (Modica Music, 2021)

* Graham Costello (dr, Scotland)'s Strata – Second Lives (Gearbox Records, 2021)

* Ralph Peterson (dr) – Raise Up Off Me -2 CD- (Onyx Records, 2021)

Au apărut 2 noi perechi de albume cu „monștri sacrii” clasici, concertele trompetistului D.C. fiind „lost albums”: noi descoperiri găsite recent pe benzi de magnetofon master prin niște arhive suedeze, acum pentru prima dată editate în seturi duble cu concerte integrale de prin Suedia în 1968, respectiv Franța, 1972:

* Sun Ra – Lanquidity (Philly Jazz, 1978 / 2 CD remastered Definitive Edition, Strut Records 2021)
* Sun Ra (& His Arkestra) – Somewhere Over the Rainbow (Beyond Saturn) (Saturn, 1977 /  Enterplanetary Koncepts, 2021)
* Don Cherry – The Summer House Sessions -2 CD- (Blank Forms Editions, 2021)
* Don Cherry – Organic Music Theatre -2 CD- (Blank Forms Editions, 2021)

* Tim Berne, Chris Speed, Reid Anderson, Dave King – Broken Shadows (Intakt, 2021)

....idolilor și mentorilor Ornette Coleman (semnatarul temei-titlu), Dewey Redman, Charlie Haden și Julius Hemphill li se datorează acest album de „covers” rearanjate de saxofoniștii Tim (a-sax) și Chris (t-sax) care colaborează de prin 1992, secondați de secția ritmică de la The Bad Plus și mai veche. Faptul că însuși Brandford Marsalis laudă „melodicitatea, puterea emoțională și impactul albumului”, este în sine un mic eveniment demonstrând și demontând artificiala barieră a celor două blocuri jazzistice despre care am tot amintit pe-aici cum se chinuie unii să păstreze o falie între ele, pe de altă parte dovedind suplețea și plaja largă stilistică a casei elvețiene Intakt Records pe post de punte de legătură, care însă din păcate, împreună cu „sora” ei de peste ocean Pi Recordings rămân cu cataloagele lor însumate de sub 500 titluri în afara intereselor muzicale și colecțiilor jazzofililor români aflați întro țară care nu-i oricum pe harta de distribuție și promovare, spre deosebire de ex, de Polonia și Rusia...de unde survine logic și insistența mea, postare după postare, asupra acestor apariții meritând măcar semnalate, cum este și acesta:

* Silke Eberhard (sax & clar) Trio – Being the Up and Down -studio & live- (Intakt, 2021)

https://www.intaktrec.ch/distr.htm

https://pirecordings.com/albums/

                                                        WAYSIDE....JAZZ

....https://mailchi.mp/waysidemusic/wayside-music-new-in-stock-may-11-2021

- Gary Bartz NTU Troop - Live In Bremen 1975 -2 CD- (Moosicus, 2021)

     - Gary Bartz - Bartz -Expanded Edition- (Arista 1980, Funkytowngrooves 2021)

     - Gary Bartz - Music Is My Sanctuary (Capitol Records, 1977)

     - Gary Bartz - Love Affair (Capitol Records, 1978)

- Ilpo Saastamoinen (Finland) - Joutsenen juju (Love Records, 1976)

- Mario Pavone Octet - Totem Blues (Knitting Factory Works, 2000)

- Rob Mazurek & Jeff Parker - Some Jellyfish Live Forever (RogueArt, 2015)

- Warne Marsh - Jazz of Two Cities (also released as 'The Wind of Marsh') (Imperial, 1957)

Un premiul gen „lifetime achievement” cu rol compensatoriu i-a fost decernat recent saxofonistului veteran american Gary Bartz aflat în preajma vîrstei de 80 ani, muzician considerat neglijat, dacă nu chiar subapreciat de critici importanți din jazz de-a lungul timpului, nu numai americani....

Am suplimentat deci secțiunea jazz a catalogului WAYSIDE MUSIC din 11 mai cu încă 3 titluri cu G.B. intrate în arhiva mea, albume dintro fază/perioadă a sa mai accesibil/comercială. 

Atenție: cataloagelor Wayside...din 18, respectiv 25 mai, nu le-am mai aplicat separația „jazz / celelalte stiluri”, deci pe blogul paralel pe care-l postez simultan am listat acolo alfabetic toate albumele găsite (păstrând procentul bun spre foarte bun, zic eu, de „acoperire” a circa 76-80% din total titluri).

* Tamara Lukasheva (voc & p-no) – Gleichung (WismART, 2021)

....Tamara are 33 ani, originea ucraineană și rezidența germană, în 2016 debutează cu Patchwork of Time (Double Moon) peste care-am trecut cam ușor se prea pare, al 2-lea album din 2019, abia acum găsit și arhivat, fiind nu mai puțin interesantul:

* Tamara Lukasheva Quartet – Homebridge (Traumton Records, 2019)

Sunt tentat pe moment să fac aici o legătură între Tamara și veteranul ei conațional Lubomyr Melnyk (72 ani) recent remarcat weekend-ul trecut și la Moers Festival 50, ambii fiind și pianiști și ambii, deasemenea, stabiliți în una și aceeași Germanie...dar asta-i o temă/idee ce-ar implica „luxul” unui timp suplimentar de studiat.