joi, 2 aprilie 2020

Aprilie sub pandemie, 2020 (I): R.I.P....Wallace Roney (59), Ellis Marsalis Jr. (85), Bill Whiters (81), Hal Willner (64)..../ Jazzuri noi feminine cu Kris, Jenny, Tineke, Kaja, Lisa...și un final cu taraf


* Wallace Roney (tr) – A Place In Time (HighNote, 2016)
* Wallace Roney (tr) – Blue Dawn / Blue Nights (HighNote, 2019)
.....cele din urmă albume -liniare, fără „asperități”- cu care-am completat ce mai aveam de la trompetistul american răpus de Covid-10...
Ne-a mai părăsit la 64 ani urmare a complicațiilor survenite de la pandemia coronavirusului și Hal Willner: impresar,  producător, compozitor și aranjor de muzică de teatru, TV și film, autor de producții „spoken word” și mai ales specialist în albume și evenimente-tribut „live”...
https://en.wikipedia.org/wiki/Hal_Willner
 -Carla Bley Big Band : The Hal Willner arrangements:
https://www.youtube.com/watch?v=P0Bx5ag1YRY

NOUTĂȚI:
* Jazz at Lincoln Center Orchestra & Wynton MarsalisBlack, Brown & Beige (Blue Engine Records, 2020)
....Transpunerea integrală a celei mai importante lucrări a lui Duke Ellington se bucură de participarea versatilului violonist Eli Bishop și a vocalistei Brianna Thomas (vezi poza), prima dintro lungă serie de artiste cuprinse în postare azi ceva mai încolo...jazzul parcă-i mai atractiv așa:
















* Jazz at Lincoln Center Orchestra & Wynton MarsalisRock Chalk Suite (Blue Engine, 2020)
....melanj de jazz și...basketul din NBA, în sensul ideii de pornire și al țelului propus, omagierea gloriilor echipei Kansas Jayhawks. Liderul trompetist observa asemănarea dintre cele 2 „sporturi” reclamând „improvizația și luarea deciziilor în fracțiuni de secundă împotriva presiunii timpului”. E și motivul pentru n-am alocat doar 2 rânduri unei muzici ceva mai imprevizibile totuși decât majoritatea albumelor LCO criticate în unele cercuri de lipsa progresului și a îndrăznelii, ocazia de a mai puncta o dată ceva important pentru acest blog: că nu prea bagă în seamă acel jazz „piesă de muzeu”, „politic corect”, „încremenit în proiect”, neuitând nici de regula lui „poți improviza orice, dar nu oricum!” a lui Igor Stravinski.  




* Carsten Meinert (sax, Denmark) – C. M. Musictrain Revisited: The Remix & More -50th Anniversary Edition- (Stunt Records, 2020)
....pepită rară daneză semicentenară de jazz, în fine reluată, remixată și adăugită devenind astfel cunoscută și utilă în completarea mai răspânditului album Caster Meinert Kvartet - For You (M. S. Records, 1968)...




* Awalé Jant Band (Senegal/UK) – Yewoulen (ARC Music, 2020)
Wilma Archer (Will Archer/UK) – A Western Circular (Weird World, 2020)
Twylyte ’81 – The First Coming (1981, reissue Favorite Recordings, 2020).....„funk, jazz, soul”
The Claudettes – High Times in the Dark (Forty Below, 2020)
Kurt Elling – Secrets Are the Best Stories (Edition, 2020)
GilFeMa (Ferenc Nemeth, Massimo Biolcati & Lionel Loueke) – Three (Sounderscore, 2020)
* Clark Sommers' Ba(SH)Peninsula (Outside In Music, 2020)

* Stefano TravagliniMonk: Fifteen Piano Reflections (Notami Jazz, 2020)
* Stefano BollaniPiano Variations On "Jesus Christ Superstar" (Alobar, 2020)
...."Bollani tratează obsesia sa din tinerețe - muzica din opera rock a lui Andrew Lloyd Webber - cu un respect care nu-i limitează însă inventivitatea" (Guardian)....totuși pe un album în care mi s-au părut greu de recunoscut temele originale, cel puțin de la prima audiție...

* Nuphar Fey (p-no, Israel) – Serenity Island (Hypnote Records, 2020)
* Chris McCarthy (p-no) – Still Time to Quit (Ropeadope, 2020)

Mike Westbrook featuring John Surman – Love and Understanding: Citadel/Room 315 Sweden ’74 (My Only Desire, 2020)




Întro lume dominată de vizual, o "afacere" altfel preponderent masculină cum este jazzul „arată” mai bine și...la propriu când e etalat de sexul frumos, cum ziceam la vocalista lui Wynton Marsalis. Iată alte câteva interprete în actualitate într-un set de titluri consistent + fotografiile însoțitoare, din care o să pun în paranteze "[...]" totuși 2 albume mai vechi nu tocmai de jazz dar importante în devenirea și evoluția respectivelor artiste, primul Forvandling al norvegiencei Solfrid (voc, acc, p-no) dominat de muzica tradițională țigănească în care-au fost implicați și muzicieni români din Taraf de Haïdouks = Taraful haiducilor din Clejani, respectiv Katarchestra etnică slovenă cu pianista Kaja Draksler pe-atunci prin 2007 aflată la debut, ulterior aceasta orientându-se spre jazzul liber improvizat „modern creativ” (cum îmi place mie să-i zic) de la Clean Feed sau Relative Pitch.

* Connie Han (p-no) – Crime Zone (Mack Avenue, 2018)
     - Connie Han (p-no, voc) interprets... The Richard (/) Rodgers Songbook (Self Released, 2015)
 -Connie Han - Southern Rebellion:
https://www.youtube.com/watch?v=CuMkVkeZhS0

* Jenny Davis (voc) – Rearranged (Three Penny Records, 2020)
 -Invitation (feat. Jovino Santos Neto & Dmitri Matheny):
https://www.youtube.com/watch?v=OnCwoFznYrQ

[* Solfrid Molland (Norway) – Forvandling („Transformation”) (2016)]
...dacă vârsta sa e bine ascunsă, se pare chiar printre sursele de informații norvegiene, pe YouTube am găsit totuși cu pianista având pregătire clasică măcar o dovadă a orientării ei și în direcția jazzului, această secvență fără titlu:
https://www.youtube.com/watch?v=wjBTwzBfgf8


















                       Jenny Davis






                                                                                   Solfrid Molland
Tineke Postma (a-sax) - Freya (Edition, 2020)
.....revenire după mai mult timp ca lider titular a olandezei de 41 ani, aici cu Ralph Alessi: tr, Kris Davis: p-no, Matt Brewer: bass, Dan Weiss: dr.
 -Tineke Postma Group- FREYA -:
https://www.youtube.com/watch?v=qLt4VY5t8iU

....și iat-o din nou pe pianista Kris Davis (42), de data asta alături de un trio norvegian:
* Øyvind Skarbø, Fredrik Ljungkvist, Kris Davis & Ole Morten VåganInland Empire (Clean Feed, 2020)....rodul unei colaborări mai vechi cum o demonstrează acest fragment:
 -Inland Empire//Bergen Jazzforum (2016):
https://www.youtube.com/watch?v=JILRksYMJpo




                          Tineke Postma

















Cu circa 10 ani mai tânără decât Kris Davis dar tot pianistă talentată e și slovena Kaja Draksler, mai nou recidivând ca lideră de octet după acest album sigur dezbătut -ori măcar amintit- la vremea lui pe-aici pe blog, era vorba de 
Kaja Draksler Octet: Gledalec -2 CD- (Clean Feed, 2017)....cu băcăuanul George Dumitriu (v-la & vln) în componența multinațională rezidentă în Olanda, el fiind însă prezent deja de prin 2008 ca și chitarist alături de pianistă încă de la albumul ei sloven de debut Akropola, excelentă realizare încă de la doar 21 ani!
Kaja Draksler Octet – Out for Stars (Clean Feed, 2020)
....a fost înregistrat toamna trecută în Gent/Belgia în componența care se vede mai sus pe coperta din spate. Foarte interesant și acest material pe care George Dimitriu cântă și la muzicuță, iată 2 exemplificări:
 -Kaja Draksler Octet: Danas, Jučer, Sutra:
https://www.youtube.com/watch?v=wdwUx3zg5rI
 -Away!:
https://www.youtube.com/watch?v=mYERUrx_Zwc

Kaja Draksler (p-no) – Akropola (Goga/Slovenia, 2008)
Am mai regăsit-o pe Kaja Draksler pentru a o putea și mai bine cunoaște și „fixa” alături de cele 3 fotografii, pe încă 3 albume-colaborări:






* Fish-Scale Sunrise (Ab Baars, Joe Williamson, Kaja Draksler) – No Queen Rises (Relative Pitch, 2018)
EMJO (European Movement Jazz Orchestra) – Live in Coimbra (Clean Feed, 2011)
[* Katarchestra (Slovenia) – Katarchestra (2007)....with Kaja Draksler]























Cum casele de discuri New World, Clean Feed, NoBusiness, Leo și NotTwo au o reflectare tinzând spre zero în mica lume jazzistică din România, să n-o ignor și eu apropo de noul ei album -semnalat/recomandat (*) recent de www.muzicadevest.ro-, nici pe contrabasista de 45 ani care a studiat printre alții cu Michael Formanek, Henry Threadgill și Steve Coleman iar prin 2013/14 era preferata revistei Down Beat la categoria „Rising Star”, de atunci încoace numita Lisa Mezzacappa progresând cu variațiuni într-un areal muzical specific la acest instrument franțuzoaicei Joëlle Léandre (68):

(*) Lisa Mezzacappa Six – Cosmicomics (Queen Bee Records, 2020)
Lisa Mezzacappa – Glorious Ravage (New World Records, 2017)
Lisa Mezzacappa (bass) – avantNOIR (Clean Feed, 2017)
Lisa Mezzacappa's Bait & Switch – Comeuppance (NotTwo, 2013)
Lisa Mezzacappa & Nightshade – Cosmic Rift (Leo Records, 2011)
Aaron Novik (b-clar, with Lisa Mezzacappa) – Our Band Could be as Serious as Your Life (2013)
 -Lisa Mezzacappa Six - Blood, Sea (live at the CJC):
https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=Dl7vFcU6_qs&feature=emb_logo



















Kadri Voorand Quartet (Estonia) – Armupurjus (Avarus Records, 2016)

Derek Bailey, Greg Goodman – Extracting Fish-Bones from the Back of the Despoiler (rec. 1992, rel. The Beak Doctor, 2017)

Proaspăt set provenit din...și destinat izolării generale care continuă:
 -Nils Petter Molvær live fra Sentralen (with Jo Berger Myhre: bass):
https://www.youtube.com/watch?v=06Qu8WIwirA

Dar surpriza cea mare a venit de unde mă așteptam mai puțin: neglijate la vremea lor dacă nu total ignorate, albumele Tarafului Haiducilor din Clejani -grup care a pierdut de la înființare 6 componenți- mi s-au părut acum mai interesante și diverse decât bănuisem, mai ales primul...ceea ce-mi explică mai bine „găzduirea” acelorași pentru încă 6 titluri între 1991 și 2015 la o casa belgiană recunoscută pentru anumite standarde de exigență:

* Taraf de Haïdouks – Maškaradă (Crammed Discs, 2007)
* Taraf de Haïdouks – Of Lovers, Gamblers and Parachute Skirts (Crammed Discs, 2015)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu