* R.I.P....Richard Teitelbaum (80), „...muzician cunoscut pentru concertele sale de improvizație electronică „live” cu sintetizatoare. El a fost un pionier al muzicii undelor cerebrale, o tehnologie care permite declanșarea sunetelor de sintetizatoare bazate pe mișcări ale undelor creierului. În anii 1960 Teitelbaum a fost fondatorul colectivului Musica Elettronica Viva, un grup acustic / electronic de improvizație „live”. Este cunoscut ca primul muzician care a folosit Moog sintetizatorul ca instrument de improvizație și prima persoană care a adus un Moog Modular în Europa. În plus, el a colaborat cu o serie de artiști de jazz la concerte de improvizație „live”, printre care Steve Lacy, Leroy Jenkins, Andrew Cyrille și cel mai cunoscut, Anthony Braxton. Iată o piesă în duet Teitelbaum cu Braxton numită „Crossing”, înregistrată la Karl Berger Creative Music Festival, lângă Woodstock, NY, în 1976. Teitelbaum despre această muzică: „O parte din improvizația melodică spre sfârșitul setului are ecouri ale piesei lui Roscoe Mitchell „People in Sorrow”, o melodie pe care o iubesc cu adevărat, de aceea „Crossing”-ul îi este dedicată lui.”
Recomandări:
* Anthony Braxton & Richard Teitelbaum – Silence (1,2 1969) & Time Zones (3,4 1976) (Black Lion Records, 1996)
* Marilyn Crispell, Tanya Kalmanovitch, Richard Teitelbaum – Dream Libretto (Leo Records, 2018)
* Marilyn Crispell, Tanya Kalmanovitch, Richard Teitelbaum – Dream Libretto (Leo Records, 2018)
* Anthony Braxton & Richard Teitelbaum – Open Aspects '82 (hat ART, 1982)
* Richard (Lowe) Teitelbaum – Golem (Tzadik, 1995)
* Richard Teitelbaum - Concerto Grosso (hat ART, 1985)
* Richard Teitelbaum - Cyberband (Moers Music, 1994)
* Richard Teitelbaum - Cyberband (Moers Music, 1994)
* R.I.P....Ryo Kawasaki (73)....„chitarist japonez și, de asemenea, inventator și programator în domeniile sintetizatoarelor de chitare și software de muzică pe calculator. În anii '70, Kawasaki a fost activ pe scena de jazz și „fusion” din New York și a apărut pe înregistrări de Elvin Jones, JoAnne Brackeen, Dave Liebman, Toshiko Akiyoshi și mulți alții. Cel mai faimos, a lucrat cu Orchestra lui Gil Evans, incluzând albumul istoric The Gil Evans Orchestra interpretează muzica lui Jimi Hendrix. Ideea colaborării lui Hendrix cu Evans a apărut pentru prima dată în 1970, în timp ce Hendrix era în turneu. A discutat despre întâlnirea cu Evans după turneu și a creat aranjamente la unele melodii precum „Third Stone from the Sun” și „Little Wing”. Hendrix nu a revenit niciodată după turneu, părăsind după cum se știe și scena vieții în sept. 1970, însă Gil Evans a păstrat ideea, iar în 1974 a lansat un album aranjat și înregistrat în jurul melodiilor de Jimi Hendrix. Trupa sa la acea vreme i-a inclus atât Ryo Kawasaki cât și pe John Abercrombie la chitare electrice.
Iată Crosstown Traffic / Little Miss Lover, cu Ryo Kawasaki și John Abercrombie făcând schimburi de solouri:
* Ryo Kawasaki Group feat. Dave Liebman – Nature's Revenge (MPS, 1978)
Recomandări:
* The Gil Evans Orchestra Plays the Music of Jimi Hendrix – S/T (1974, CD 1986)* Ryo Kawasaki (gtr & synth) – Luck Lady (Continental, 1983)
* Ryo Kawasaki (gtr synth) and The Golden Dragon – Little Tree (Openskye, 1980)
* Ryo Kawasaki (gtrs) featuring Radha Shottam – Mirror of My Mind (Openskye, 1979)
* Ryo Kawasaki (gtr) – Juice (RCA, 1976)
* Ryo Kawasaki (gtr) – Eight Mile Road (East Wind, 1976)
* R.I.P....Lee Konitz (92)...
Câteva apariții discografice cu alto-saxofonistul din ultima perioadă:
* Lee Konitz, Bill Frisell, Gary Peacock, Joey Baron - Enfants Terribles: Live at the Blue Note (Half Note Records, 2012)
* Ethan Iverson, Lee Konitz, Larry Grenadier & Jorge Rossy - Costumes Are Mandatory (HighNote, 2013)
* Lee Konitz - Frescalalto (Impulse!, 2017)
* Lee Konitz & Dan Tepfer - Decade (Decca Records, 2018)
* Lee Konitz Nonet – Old Songs New (Sunnyside, 2019)
NOUTĂȚI:
* Bill Laswell – Against Empire (Self-Released, 2020)....„avant-jazz, rock, dub, experimental, ambient, sub-bass”
....albumul nu e rău dar la acest influent și prolific basist orice-ar scoate pentru mine intră subliminal sub incidența comparației cu ceea ce eu consder a fi vârful său creativ în cariera solo, Hallucination Engine (1994). Căutând „back cover”-ul bănuit a-i lista pe participanți, am dat de multiplele și nobilele sensuri ale titlului.
-Bill Laswell - Golden Spiral:
https://www.youtube.com/watch?v=iWVl0kBkXdQ
* Jazz Sabbath („Milton Keanes” Adam Wakeman: p-no) – Jazz Sabbath -O.S.T.-(Blacklake, 2020)
....„Piano trio”-ul din Birmingham condus de „M.K.” folosește ingenios ca element de marketing povestea nu tocmai nouă cu studioul care a ars cu tot cu benzile master și cum că următorul proprietar sau vre-un descendent recuperează „întâmplător” ceva la decenii distanță...dar, ca s-o facă și mai credibilă, mai inserează în scenariul ajuns subiect și de film și următoarele: spitalizat în februarie 1970 după un atac de cord exact cu 1 zi înainte de lansarea albumului de debut -anulată din această pricină, fiind vorba de principalul personaj, liderul compozitor al trioului-, pianistul „Milton Keanes” revenit din spital în septembrie găsește pe piață o trupă numită „Black Sabbath” deja în plin succes și cu 2 albume lansate -eponimul Black Sabbath și Paranoid-, acuzându-o de plagierea și...metalizarea propriilor lui piese de jazz: „Black Sabbath nu sunt altceva decât niște impostori” (!)
Sigur că în scenariu recunoaștem tipul de mesaj „breaking/fake news” de care-i plin Internetul, unul din acelea împletind fantezia cu fapte și persoane reale, eventual cu nume de scenă: Adam, fiul lui Rick Wakeman, claviaturist pentru Ozzy Osborne și ocazional pt. Black Sabbath și co-scenarist/regizor, folosindu-se de alter ego-ul „Milton Keanes” din poveste, transpune jazzistic succese din perioada timpurie ale „sabaticilor” cât de poate și ei de reali și care-au făcut istorie în „hard & heavy metal”: Tony Iommi, Geezer Butler, Bill Ward și Ozzy Osbourne.
https://www.imdb.com/title/tt11898872/plotsummary?ref_=tt_ov_pl
https://www.albumoftheyear.org/user/teodoremcgee/album/232686-jazz-sabbath/
http://www.tenhomaisdiscosqueamigos.com/2020/02/25/jazz-sabbath-disco-roubado/
http://blacklake.eu/jazzsabbath/thestory.php
https://www.youtube.com/watch?v=IKmeKtkiX3E&feature=emb_title
* Rob Luft (gtr) – Life Is the Dancer (Edition, 2020)
....Pat Metheny, Wes Montgomery, John Martyn, Radiohead și Dino Valenti (Quicksilver Messenger Service) sunt referințele chitaristului britanic de pe acest al 2-lea său album urmând debutului cu Riser (Edition, 2017)...Iată-l la finele anului trecut într-un club din Budapesta cu acompaniament local:
-Rob Luft Band - Cancion Brasileña:
https://www.youtube.com/watch?v=TDSVP2oBC9s
* The Westerlies – Wherein Lies the Good (2020)
....„Brass quartet” din Seattle inventiv și dinamic cu 2 tromboane și 2 trompete, 3 băieți și o fată bine școliți în „classical training” etalând atât piese originale cât și preluări cu tentă folk sau „americana” de la Robin Holcomb și Aaron Copeland...
-The Westerlies | KNKX Studio Session:
https://www.youtube.com/watch?v=PbA8JwSEXrQ
* I Like to Sleep (Norway) – Daymare (Rune Grammofon, 2020)
- I Like To Sleep (Norway) – Bedmonster (All Good Clean Records, 2017)
....„'70s progressive rock, jazz, improvisation and classical music”...."vibraphone, baritone guitar & drums young power trio", toți cei 3 componenți școliți la Trondheim având aceeași vârstă, 22 ani. Debutul cu Bedmonster le adusese premiul ‘Young Jazz Musicians of the Year’ în 2018, noul efort „Coșmarul diurn” fiind un natural progres, chiar „a huge step forward” în opinia unor critici. Numele trupei „I Like To Sleep” vine de la o expresie a clasicului pianist Thelonius Monk care era și un iubitor al somnului, foarte probabil în legătură și cu Monstrul și patul debutului...
* Master Oogway (Norway) – Earth and Other Worlds (Rune Grammofon, 2020)
....tot al 2-lea album și tot cu tentă de progresiv instrumental, aici vârstele celor 4 fiind cuprinse între 23 și 26 de ani iar muzica, dominată de saxofonistul Lauritz Lyster Skeidsvoll și de chitaristul compozitor Håvard Nordberg Funderud, plasând 4-tetul în aceeași „ligă” cu mai cunoscuții Bushman’s Revenge sau Krokofant.
* Emie R Roussel Trio (Canada) – Rythme de Passage (L'autre Distribution, 2020)
- Emie R Roussel Trio (Canada) – Quantum (Effendi Records, 2015)
....5 albume în 10 ani de existență ai trioului destul de tipic condus de pianista Emie...
-Emie R Roussel Trio - Rythme de passage live à la Chapelle historique du Bon-Pasteur:
https://www.youtube.com/watch?v=LLQFetvEgs4
* Keith Oxman (t-sax) – Two Cigarettes in the Dark (Capri Records, 2020)
* Wayne Escoffery (sax) – The Humble Warrior (Smoke Session Records, 2020)
-Quarter Moon:
https://www.youtube.com/watch?v=YosT9Zs_80k
...În muzica acestui album cu 6 dintre cele 8 piese semnate de lidera Charlotte Greve („a-sax, voc & synths”), s-au detectat influențe de la Talking Heads, Television, Lush, King Crimson și de la saxofonistul Andy Mackay (Roxy Music)...
-WOOD RIVER - THE PROCRASTINATOR Music Video:https://www.youtube.com/watch?v=cJkEMmT6alo
* Wayne Alpern – Standard Deviation (Self Released, 2020)
.... -She's Not There:
https://www.youtube.com/watch?v=U2XG1xkxnos
* Luís Lopes (gtr) Humanization 4tet – Believe, Believe (Clean Feed, 2020)
* Alexander Hawkins (p-no) & Tomeka Reid (cello) – Shards and Constellations (Intakt, 2020)
* James Brandon Lewis (sax) & Chad Taylor (dr) – Live in Willisau (Intakt, 2020)
* Meredith Monk (& Vocal Ensemble, Bang on a Can All-Stars) – Memory Game (Cantaloupe Music, 2020)
...La 77 ani această valoroasa vocalistă, pianistă și compozitoare își poate permite revizuirea unor teme anterioare de pe 3 albume, recontextualizate: Do You Be (ECM, 1987), Impermanence (ECM New Series, 2008) și Beginnings (Oracles Series/Tzadik, 2009), alături de extrase pentru prima dată înregistrate din opera S.F. pentru scenă „The Game” despre care autoarea spunea: „...e o gamă completă a experienței umane și a ciclurilor vieții. Sensibilitatea, generozitatea, strălucirea și vulnerabilitatea sunt atât de importante în viață. Prin tot ce-avem în cultura noastră încercăm să ne ferim a fi vulnerabili dar nu există nicio cale de a nu fi vulnerabil în calitate de „performer”/interpret” (cu-atât mai adevărat în contextul actualei pandemii coronavirus!)....„Memory Game e o amintire din viitor...bucuria există, umorul există, întunericul și lumina există, totul apare aici”.
-The Games: Migration (Version for Narrator, Voices & Chamber Ensemble):
https://www.youtube.com/watch?v=olusJK0FYm8
-Meredith Monk: "Waltz in 5s" from The Politics of Quiet (1996) featuring Katie Geissinger:
https://www.youtube.com/watch?time_continue=3&v=L0jv1LPM4pI&feature=emb_logo
-Dictator's Speech from "Quarry: an opera" by Meredith Monk, featuring Ping Chong:
-Memory Song by Meredith Monk:
-Meredith Monk – ‘I Believe in the Healing Power of Art’ | Artist Interview | TateShots:
https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=R36Vh37-OQ4&feature=emb_logo
Restanțe, influențe, completări:
* Power Tools (Bill Frisell) – Strange Meeting (Antilles New Directions / Island, 1987)
....Chitaristul într-un proiect singular din cea mai inspirată și inovatoare perioadă creativă a sa, în trio aici cu Melvin Gibbs (bass) & Ronald Shannon Jackson (drums).
- Power Tools - Live in England (1988 - Album):
https://www.youtube.com/watch?v=7PDagUBHXCY&feature=share&fbclid=IwAR1bSQ0xFJJc7mbazVkzaW5k6u1id7XNZutEGLHpZDx43ecxhPnIh2XPF80
* Lucian Ban, John Hebert – Enesco Re-Imagined (Sunnyside, 2010)
....o piesă care-mi lipsea dintre albumele mai vechi ale pianistului Lucian Ban scoase la casa Sunnyside, anticipând proiectul extins „Oedipe Redux” cu premiera „live” la Lyon în 2018 însă deocamdată fără album discografic însoțitor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu