....am revăzut acest crâmpei din festivalul Moers, dar trebuie să-l uit și să intru rapid în starea de a percepe la o lună distanță, maximum atins de jazzul „live” expus la noi în țară până acum, respectiv urcarea (ca altitudine) = coborâre (stilistică) la Gărâna Festival, cu atracția majoră „55 Years Tour” la ediția XXVI, pentru mine (alături de islandezii ADHD)...cu trupa majoră care-mi oferă, tocmai mie ca fan „soft mașinist” „de-o viață”, titlul ideal ca motto pentru ambele bloguri (și pe l-aș relua de nenumărate ori):
- The Soft Machine - "Dedicated to you but you weren't listening":
- R.I.P...Matthias Winckelmann (81), co-fondator Enja Records...
Am însă până la noutăți ceva semnalări tot din sfere improvizatorice mai „de nișă”, muzici experimentale peste ceea ce se poate recepta și chiar accepta prin spațiul nostru carpato-dunărean:
...."What Is Man And What Is Guitar?": Keith Rowe's documentary:
....de unde-a rezultat setul acesta în care veteranul chitarist britanic de 82 ani a fost implicat (dat fiind că pe AMM, celălalt grup important din care-a făcut parte, îi aveam prin arhivă și l-am etalat/comentat pe bloguri prin câteva titluri):
* MIMEO (or M.I.M.E.O.) – Electric Chair + Table -2 CD- (GROB, 1999)
* MIMEO – Queue (Music In Movement Electronic Orchestra) (GROB, 1998)
* MIMEO & John Tilbury – The Hands of Caravaggio (Erstwhile, 2002)
* MIMEO – Lifting Concrete Lightly -3 CD- (Serpentine Gallery, 2004)
* MIMEO – Sight (Cathnor Recordings, 2007)
* MIMEO – Wigry -2 LP- (Bôlt/Monotype Records, 2011)
....Cam din același registru sonic/jazzistic...paria prin scumpa noastră țară cu mândri ei jazzofili, totuși ceva mai „soft” (citește: „accesibil”) prin comparație, vin câteva albume recomandate chiar de veteranul trompetist Wadada Leo Smith, citat și studiat de amicul și ajutorul meu MK din Germania, cum ne-a demonstrat în postări anterioare:
* David Murray & Milford Graves – Real Deal (Disk Union, 1992)
* David Murray Octet – Ming (Black Saint, 1980)
* Milford Graves & John Zorn – 50th Birthday Celebration 02 -live at Tonic- (Tzadik, 2004)
"Content Creator"-ul blogului vă mai propune azi setul:
„NEWS / NEW ENTRIES”:
....mai întâi 2 discuri cu pianiști ca lideri dintr-un set cu albume cu dominantă PROG (vezi postarea de pe blogul „victimofspecialrock”) între care s-au strecurat și aceste jazzuri „lejere”, mai potrivit plasate aici:
* Bill Laurance – Bill Laurance & The Untold Orchestra Live at EFG London Jazz Festival 2021 (Flint Music, 2022)
* Ai Kuwabara with Steve Gadd and Will Lee – Live at Blue Note Tokyo (Verve, 2019)
* Charles Lloyd – Trios: Chapel (Blue Note, 2022)
....saxofonistul veteran de 84 ani va fi la Gărâna în prima zi cu The Marvels feat. Bill Frisell, în turneul său de adio...Respect a priori, maestro!
* Magnus Lindgren / Georg Breinschmid – Jazz at Berlin Philharmonic XIII: Celebrating Mingus 100 (live) (ACT Music, 2022)...„tribute album”...
* Simon Rattle & London Symphony Orchestra – Nazareno: Bernstein, Stravinsky, Golijov (LSO Live, 2022)....„classical, jazz”....
* Anteloper (Jaimie Branch & Jason Nazary) – Pink Dolphins (International Anthem, 2022)
* Revelators Sound System (M.C. Taylor & Cameron Ralston) – Revelators (37d03d, 2022)
* Theo Croker (tr) – LOVE QUANTUM (Masterworks, 2022)
* Bill Ortiz (tr) – Points of View (Left Angle Records, 2022)
* Stan van Dijk (p-no) – Caustics (EP) (Heliopolis Recordings, 2022)
* Robocobra Quartet (Scotland) – Living Isn't Easy (First Taste Records, 2022)
* Günter „Baby” Sommer & The Lucaciu 3 – Karawane (Intakt, 2022)
...veteranul baterist inovator german de 78 ani din Dresda, cu mai tinerii cu 2 generații, frații Antonio (sax), Simon (p-no) & Robert (bass) (de care mă bucur de numele lor românesc ca de Bianca Andreescu sau Emma Răducanu pe terenurile de tenis!)...Pe basistul Robert îl știam din Eva Klesse Quartett, dar deși am 2 albume, îmi lipsește tocmai Obenland (Enja, 2016) pe care acesta apare, conform link-urilor:
Iată-i pe cei 4 într-o „scurtă impresie” de la începutul anului când „puneau la cale” Caravana:
...și recomandarea-suport, revenind la baterist, una dintre colaborările tocmai cu mai sus numitul trompetist Wadada Leo Smith:
* Wadada Leo Smith & Günter „Baby” Sommer – Wisdom in Time (Intakt, 2007)
* Angles (Martin Kuchen: sax, Sweden) (8-tet) – A Muted Reality (Clean Feed, 2022)
....provenit din moștenirea muzicală lăsată de Charles Mingus, Carla Bley și Chris McGregor / Brotherhood of Breath, albumul încorporează elemente tradiționale folclorice suedeze și din Balcani pe ritmuri vest-africane, cu „rezultate de la foarte simple la grandios-teatrale...ca și cum ar fi mult mai mulți participanți în acțiune. Un „roller coaster” emoționant” (conform criticului Guy Peters)...și un artist clasic Charles Mingus care-i o punte bună de legătură între jazzul mai...confortabil de la ACT MUSIC de pe Jazz at Berlin Philharmonic XIII: Celebrating Mingus 100-ul de mai sus, expus la noi via Andante Music SRL...și cel mai...abscons, fără reprezentanță, de la Clean Feed....
* Zoh Amba (t-sax) featuring William Parker and Francisco Mela – O Life, O Light Vol. 1 (577 Records, 2022)
.....la nici 22 ani saxofonista, după ce pe albumul de debut l-a avut alături pe „one & only” John Zorn, colaborează cu încă 2 „grei” ai aceleiași scene la secția ritmică: basistul american de „free jazz” WP (70 ani) și percuționistul cubanez FM (54)...
* Ellipsis Quintet (Austria) – Avoid the Void (Self released, 2022)
....„debut album of an ambitious "East meets West" musical project of Vasilis Nalbantis”...cu un pianist maghiar în componență care a cântat și în România:
- Vasilis Nalmpantis (Greece/Austria) - Trumpet/Vocals
- Tomas Lukac (Slovakia/Germany) - Electric Guitar/Vocals
- Markus Oberleitner - Electric Bass/Vocals
- Lajos Tóth (Hungary/Austria) - Piano/Rhodes/Organ/Vocals
- Balázs Balogh (Hungary/Austria) - Drums/Vocals”....
....2 restanțe din stocurile Wayside Music, mai nou „agățate” via Internet:
^ Lucian Ban (p-no) - Ways of Disappearing (Sunnyside Communications, 2022)
....deja promovat în prezent de autor „live” și în câteva orașe din România...
^ Henry Kaiser & Rome Yamilov - The Lenoir Investigation (2022)
....surprinzătoare postură a lui Henry Kaiser, aici pe un album de blues-rock tipic alături de un alt chitarist-vocalist mult mai tânăr, piesele fiind compuse de clasicul autor J.B. Lenoir...
* London Odense Ensemble (UK & Denmark) – Jaiyede Sessions, vol. 1 (El Paraiso, 2022)
....Tamar Osborn (b-sax & fl) & Al MacSween (keybs) din scena londoneză, plus danezii Jonas Munk, Jakob Skøtt (ambii din trupa Causa Sui) și Martin Rude...au „pus-o” de-o sesiune a cărei primă parte amintește de „spiritual jazz”-ul gen Alice Coltrane și Pharoah Sanders anii '60/'70, dar și de krautrock sau perioada electrică timpurie a lui Miles Davis...
Suport:
* Chicago Odense Ensemble (USA & Denmark) – Chicago Odense Ensemble (S/T) (Adluna Records 2011, reissue El Paraiso 2019)
* Almon Memela (gtr, South Africa) – Funky Africa -LP- (Atlantic 1975, reissue/remast. We Are Busy Bodies 2022)
....o raritate soul-jazz cu un sud-african nu atât de cunoscut precum Hugh Masekela sau Abdullah Ibrahim, dar...„reactivat” de o casă canadiană și la care discogs.com ne amintește ca și (altă) „recomandare” de trupa Harari / The Beaters (de care m-am ocupat cândva), speranța fiind reeditarea și altor materiale tot așa de rare cu A.M., precum acesta:
* Nate Najar (gtr, Brazil/USA) – Jazz Samba Pra Sempre ("Jazz Samba Forever!") (Blue Line Music, 2022)
....„reimaginarea” in integrum după 60 ani, cu titularul în rolul „Charlie Byrd” și Jeff Rupert ca „Stan Getz”, a albumului clasic Jazz Samba al cuplului Charlie Byrd & Stan Getz, discul care a lansat bossa nova la nivel mondial, folosindu-se ca instrumente o chitară de-a lui Byrd model Ramirez 1A 1974 și una mai veche din 1963 a lui Baden Powell, iar ca de către Keter Betts chiar bass-ul original (!)...Se mai remarcă la voce și Daniela Soledade în “O Pato” și “E Luxo So”...și coperta, foarte apropiată și ea de originalul albm din 1962
Fleeting Future
* Akusmi (Pascal Bideau: gamelan) (France/UK) – Fleeting Future (Tonal Union, 2022)
....„classical, jazz”, mai exact „percussive ceremonial music, minimalism, jazz and rave”...„ca un soundtrack semnat Michael Nyman”...
Completări, rememorări:
* Miya Masaoka, Tom Nunn & Gino Robair – Crepuscular Music -live- (Rastascan Records, 1998)
* Trilok Gurtu – Usfret (CMP, 1988)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu