Noi descoperiri: Roland P. Young și Ross Hammond....plus noutăți cu Quintet Silsila, Erik Truffaz Quartet, Spin Marvel, Dorantes & Renaud Garcia-Fons, Dino Saluzzi, William Parker, etc

„Fă-te mic și vei fi mare.
Realizează că nu însemni nimic și vei fi infinit.
Convinge-te că nu esti mare scofală și doar așa vei ajunge mai aproape de adevăr”
                Roland (P.) Young, 1980, pe coperta albumului  „Isophonic Boogie Woogie” (1980)

O mare și plăcută surpriză acest complex muzician veteran american dincolo de stiluri și curente, abia acum descoperit cu „Confluențe” deși el cântă din finalul anilor '70 (ce-i drept, cu un hiatus uriaș de circa 25-30 ani). Întreg catalogul discografiei sale solo reeditate este girat de către o micuță și selectă casă de discuri japoneză independentă, EM Records:
* Roland P. Young: „Isophonic Boogie Woogie” (1980)
* Roland P. Young: „Istet Serenade” (2010)

* Roland P. Young: „Mystiphonic” (2013)

* Roland P. Young: „Confluences” [EM Records/Japan, 2015]....„electronic/ jazz/ world/ ambient/ free improv/ etc". 

R.P.Y. (care apare uneori și fără inițiala „P”) este un fel de om-orchestră conceptualist, un „one man band” creditat pe ultimul album -dedicat familiei, fanilor și mai ales soției sale- la „toate „comprovizațiile” compuse și interpretate la clarinet, bass clarinet, kalimba, NAF flute, keyboard, voice and electronic accoutrements, etc”, album al cărui titlu sugerează multitudinea de stiluri împletite pe cele 8 piese intimist-personale și cinematice provocând și vizualul. Încercarea de a-l asculta cu atenția necerasă asimilării e răsplătită la final dar te trimite obligat la răsfoirea fie și fugară a anterioarelor materiale ale unui artist neinteresat de ideea de audiență deci care nu face nici un fel de compromisuri, senzația mea fiind că din 2010 pe cele 3 albume sofisticarea și complexitatea au crescut gradual.

Ross Hammond este un original chitarist american din Sacramento/California cu albume la casa independentă proprie Prescott. Am aceeași senzație ca și la Roland P. Young, de progres gradat componistic și interpretativ, pornind de la primele albume până la cel mai recent...altfel, fără continuități conceptuale pentru o serie, așa că indiferent ce-ai alege din catalogul său nu e necesară o anterioară inițiere. Asta e valabil cel puțin pentru următoarele albume:
* „Teakayo Mission” (2007), 

* „Duets” (2008), 

* „Ambience, Antiquite and Other Love Songs” (2011), 

* Ross Hammond Quartet (cu Vinny Golia: tenor,alto, C soprano saxophone, flute, Steuart Liebig: el-bass, Alex Cline: drum set): „Adored” (2012), 

* Ross Hammond Quartet: „Cathedrals” (2013), 

* Ross Hammond's Humanity Suite (sextet): „Live at Crocker Museum” (10.03.2013), 

* Ross Hammond: „Flight” (solo) (2015)

Ross Hammond a mai cântat printre alții și cu basistul cu jazz plin de funk Jamaaladeen Tacuma din proiectul „Play The Music Of Jimi Hendrix” (remember Gărâna 2015!).

Alte noutăți, grupate oarecum stilistic și cu scurte încadrări stilistice și precizări de personal:

* Quintet Silsila (Clément Duthoit, saxes/ France): „Desert du Thar” (Quart de Lune, 2015)...„jazz/ classic/ world (oriental)”
* Erik Truffaz Quartet (France/ Mali): „Doni Doni” (Malian for „Step by Step”) (Parlophone France/Warner, 2016)....with Rokia Traoré & Oxmo Puccino 

* Spin Marvel (feat. Nils Petter Molvær): „Infolding” (RareNoise, 2015)...„future/nu-jazz”: electronica, free improv. & remixed postproduction"

* Camera Soul (Italy): „Dress Code” (2015)....„retro jazz/ funk" atractiv și antrenant al grupului condus de frații italieni Piero & Pippo Lombardo

* (David Peña) Dorantes, Renaud Garcia-Fons: „Paseo a Dos” (E-motive, 2015)

* Dino Saluzzi/ Horacio Lavandera: „Imagenes: Music for Piano” (ECM New Series, 2015)
....Contrabasistul parizian, respectiv acordeonistul argentinian, la nivele bune și previzibile pe noile albume, primul în duo cu pianistul madrilen Dorantes, al 2-lea adaptând instrumentului său bandoneon o muzică scrisă pentru pian.

* Le Rex (wind combo): „Wild Man” (Cuneiform, 2015)

* Chicago Reed Quartet: „Western Automatic” (Aerophonic, 2015)...Nick Mazzarella: a-sax, Dave Rempis: a, t & b saxes, Mars Williams: sopranino, s, a & t-saxes, Ken Vandermark: cl, b-cl, t & b-saxes
* William Parker (bass): „For Those Who Are, Still” -3 CD- [AUM Fidelity, 2015]

....Regal american de 3 albume dominate de suflători, mai puțin pledoaria pentru viață, respect mutual și compasiune pentru cei aflați în suferință de pe triplul set monumental „live & studio” al basistului Parker dominat de voci și orchestră simfonică și cor (CD 3) pe cât de grandios pe atât de accesibil și „digerabil”, surprinzător ținând cont de idiomul obișnuit mai „ermetic” cu logoul „premier jazz & avant-garde soul music” al casei AUM Fidelity...un set cu 3 albume/formule de grup distincte de fapt și neapărute anterior:
CD1 - „For Fannie Lou Hamer + Vermeer”....Recorded live at The Kitchen, NYC on October 28, 2000...with Leena Conquest: contralto voice
CD2 - „Red Giraffe With Dreadlocks”....Recorded January 2012 in Paris, France....with Sangeeta Bandyopadhyay (India): voice, electronic shruti box / Mola Sylla (Senegal): voice, m’bira, ngoni.
CD3 - „Ceremonies For Those Who Are, Still”....Recorded in premiere performance at the Jazztopad Festival,Wroclaw, Poland on November 15, 2013....with NFM Symphony Orchestra, Jan Jakub Bokun: conductor, with Soloists of NFM Choir
.

* The North: „Slow Down (This Isn't the Mainland)” (MRI, 2014)...„recommended for those who miss Esbjorn Svensson Trio..."
Trioul The North al pianistului și „sound designer”-ul de origine francez în ascensiune Romain Collin, cu Shawn Conley (d-bass) și Abe Lagrimas Jr ( drums) e nordic aici doar prin stil, tributar scandinav chiar, albumul venind după succesele solo cu „The Rise and Fall of Pipokuhn” (Fresh Sound Records, 2009) și „The Calling” (Palmetto, 2012)....și precedat recent cu brio de „Press Enter” (ACT Music, 2015) realizat tot cu o formulă de trio, dar diferită. Asocierea cu E.S.T. pentru acest „Slow Down...” cu copertă „vintage” este cea mai bună și potrivită recomandare posibilă! .

Sainkho și Weather Report: de la o legendă vie la „benzi legendare”

* Sainkho Namtchylak: „Like a Bird or Spirit, Not a Face” (Ponderosa, 2016)

Al 45-lea (!!) album al legendarei vocaliste din esofag din Tuva cu un ambitus de 7 octave e produs de americanul Ian Brennan, câștigător de Grammy cu tuaregii Tinariwen și a fost înregistrat și mixat în Franța în doar 2 zile de irlandezul David Odlum (Tinariwen, The Frames) cu secția ritmică a deja celebrului grup nomad de blues din Mali, muzica fuzionând astfel 2 zone geografice: stepa asiatică și deșertul Sahara nord-african, respectiv 2 culturi și tradiții nomade care și-au găsit prin muzică terenul comun în lupta lor îndelungată și dură pentru supraviețuire și independență. Dintr-un volum de piese cât pentru un eventual dublu set au fost selectate 10 teme însumând circa 46 minute cântate în tuvaneză (dialect mongolez), rusă și engleză pe o plajă stilistică largă de la punk-rock la balade epic-atmosferice, cu acea tipică înclinație către experimentul bine temperat. Deși abia apărut, se vorbește deja prin critica muzicală de un vârf valoric, de una dintre cele mai reușite experiențe creative atât pentru tuvaneza stabilită în Austria cât și pentru malinieni...un album cu o voce „ca o pasăre sau spirit, nu ca o față umană”.

* Weather Report: „The Legendary Live Tapes 1978-1981” -4 CD- (Legacy/Columbia, 2015)

Au fost 15 ani de existență în care s-au sfidat categorisirile, pornind de la faza „electrică” a jazzului lui Miles Davis și operând pe un teritoriu imprevizibil de la Free Jazz până la Jazz-Rock-ul structurat, influențele lor multiculturale prefigurând și domeniul mare muzical ulterior numit „World”. „Noi nu fuzionăm nimic, doar cântăm din suflet” spunea regretatul claviaturist co-fondator Joe Zawinul, respingând termenul „fusion” dar recunoscând borna de hotar cu impactul revoluționar major și global pe care „Buletinul Meteo” l-a avut atât în rock cât și în jazz în anii '70 și '80. Este vorba desigur de grupul Weather Report ale cărui 2 componențe de 4-tet și 5-tet din intervalul 1978-1981 sunt surprinse „live” cu piese în variante nemaiauzite până acum și cu un sunet foarte bun, câteva extrase din concerte japoneze de la Tokyo și Osaka, timp de peste 4 ore pe acest cvadruplul set. 
Cu legendarul Jaco Pastorius la bas din 1976 și bateristul Peter Erskine tocmai inclus în grup în 1978, trupa câștigase în energie și îndrăzneală, componistic și interpretativ, iar din 1980 cvartetul care-l includea desigur și pe co-fondatorul saxofonist Wayne Shorter devine cvintet prin adăugarea percuționistului Bobby Thomas Jr. Setul cu aceste „lineup”-uri oferă prin urmare unele dintre cele mai memorabile momente de la apogeul carierei W.R. captate de inginerul Brian Risner, produse de tobarul Erskine și co-produse de fiul lui Joe, Anthony („Tony”) Zawinul (vezi titlurile pe „back cover”).
(la albumul V.A.: „JACO” [Original Soundtrack] (Legacy Recordings, 2015) -care a apărut și separat față de DVD- n-am prea găsit reacții în limba română, deși pentru cel puțin ultimele 5 piese (din 17) compilația este una chintesențială pentru basistul de legendă și deci merită împărtășită și comentată...)

"Long story short": despre circa 20 albume recente, pe scurt....(2)

* Misha Mullov-Abbado (d-bass) - New Ansonia (Edition, 2015)
* Michael Bates (d-bass) - Northern Spy (Stereoscopic Records, 2015)
...2 albume de basiști, primul fiind un ”newcomer” britanic la debut cu câteva premii câștigate în 2014, părinți muzicieni iluștri -mama violonista rusă Viktoria Mullova și tatăl regretatul dirijor italian Claudio Abbado- și cu un album deschis de o piesă "Circle Song" așa frumoasă încât până la final mi s-a părut că restul nu se mai ridică la același nivel...chiar dacă "Ode To King Michael", de exemplu, face o mixtură de swing tipic de Big Band, anarhie pre-punk à la Bonzo Dog (Doo Dah) Band și ecori marca Loose Tubes anii '80. În spectrul neo-jazzului din U.K., aș trece acest album în seria ”clasice”.
....ca și albumul formulei de trio a lui Bates ”Spion nordic”, deasemenea următorul jazzman & album și mai minimalist/avangardist ca instrumentație/stil, fără alte comentarii decât că e o realizare a unui muzician austriac veteran (72 ani) avangardist și experimentalist, cu un prenume foarte românesc.
* Radu Malfatti - One Man and a Fly (Cathnor Recordings, 2015)...."Trombone solo"

* Sons Of Kemet (Shabaka Hutchings) - Lest We Forget What We Came Here to Do (Naim Jazz, 2015)
....”Children Of Immigrants Wandering Through A Post-Colonial Babalas” e subtitlul care leagă albumul acesta ritmic, la polul opus anteriorului, de cultura vechiului Egipt și care se adaugă celuilalt indiciu, porecla liderului saxofonist după filozoful nubian Kemet. Altfel, o explozie de funk în acest nu-jazz atingând uneori euforia, grație tobarilor londonezi Tom Skinner și Seb Rochford pe acest al 2-lea album al formulei cu un nou venit la tubă în locul lui Oren Marshall, respectiv Theon Cross...și cu măiestria acumulată de respectivii anterior în trupele Polar Bear, Hello Skinny, Melt Yourself Down, Mulatu Astatke and the Heliocentrics și Sun Ra’s Arkestra. Analogii stilistice și cu afro-americanii tradiționaliști din New Orleans...și reflectare a tulbulentelor evenimente recente: ”In Memory of Samir Awad” de ex. e compusă pentru a-l comemora pe tânărul palestinian ucis de forțele israeliene într-un atac armat din 2013...
* Throttle Elevator Music – Jagged Rocks (Wide Hive, 2015)
....Kamasi Washington: t-sax, Matt Montgomery: gtr/bass/p-no, Gregory Howe: prod, arr, etc & Mike Hughes: dr
Am găsit prin presă expresia ”star în ascensiune” chiar și lumea mică a jazzului, ultima dată atribuită saxofonistului Kamasi de care-am mai scris pe-aici și al cărui triplu album ”The Epic” a fost printre fruntașe în multe poll-uri pentru albumele preferate din 2015. În Trottle Elevator...pe acest al 3-lea album după cum se pare cel mai reușit, muzica e compusă de cuplul de fondatori Montgomery/Howe care combină ska, punk și rock cu un ”groove” numit undeva ”inteligent” și la care un rol major îl are același invitat (”featuring”) K.W. pe post de”armă secretă”.
* The Pitch - Frozen Orchestra (Amsterdam) (Sofa, 2015)
....Boris Baltschun: electric pump organ; Koen Nutters: bass; Morten J. Olsen: vibr; Michael Thieke: clar...with Robin Hayward: tuba, Okkyung Lee: cello, etc
Quartet berlinez cu o muzică subliminală asociată ”dark ambient”-ului erei analogice a cuplului Harold Budd și Brian Eno și minimalismului ”clasic” a lui Morton Feldman.

* Ellen Bødtker + Jan Erik Vold (Norway) - Sommere der Ute (”Once Upon a Summer”) (Losen Records, 2015)...EB: ac & el harp, JEV: voice, Arve Henriksen: tr, voc & eletronics, prod, Eirik Raude: perc & electronics
...Regal de ”poetry & jazz” pastoral norvegian la harpă și voce, punctat de trompeta și electronicele atmosferice ale lui Arve Henriksen la același înalt nivel de intensitate a emoției ca deobicei.

Sub sigla majoră ”Fusion” cu subsumatele derivate Jazz-Rock, Post-Rock, Prog-Rock, Free Improv, Ambient Music, Electronica, Experimental, Future Jazz ”with remixed postproduction”, etc în proporții variabile, m-au impresionat următoarele, în ușoară ordine descrescătoare:
* Spin Marvel (U.K/Norway) (feat. Nils Petter Molvær) - Infolding (RareNoise, 2015)
* Radare (Germany) - Im Argen (Golden Antenna, 2015)
* Slivovitz (Italy) - All You Can Eat (MoonJune, 2015)

"Long story short": despre circa 20 albume recente, pe scurt....(1)

* Adam Rudolph Go: Organic Guitar Orchestra - Turning Towards the Light (Cuneiform, 2015)
.....Go: Organic Orchestra a bateristului specialist în ”world music” Adam Rudolph -care a inventat "verticalismul ciclic" (combinație între poli-ritmurile muzicii africane cu ciclurile ritmice din muzica indiană) și a cântat mult timp cu regretatul Yusef Lateef- devine pentru a 10-a realizare discografică un grup la fel de numeros dar redus la un singur instrument -chitara- în căutarea unei palete nemaiauzite, un nou tip de orchestră ”a viitorului”. Sesiunea s-a înregistrat în noaptea solstițiului de iarnă, cea mai lungă a anului, cu 11 chitariști, printre care Rez Abbasi, Nels Cline, Joel Harrison, David Gilmore și Liberty Ellman, acesta din urmă regăsit ”radiind” apoi și separat pe al său:
* Liberty Ellman - Radiate (Pi Recordings, 2015)
....Chitaristul din Henry Threadgill's Zooid revine inspirat ca lider după vreo 9 ani, cu Steve Lehman (alto sax), Damion Reid (drums), plus cu trompetă, trombon și tubă pe alocuri, pe un album pe care criticul Dan Bilawsky îl vede nu mai puțin provocator decât orice album cu Zooid și un candidat la ”discurile anului”, remarcându-i accesibilitatea, bucuria emanată și ”impresionanta complexitate a viziunii și clarității”.

* Josh Maxey - Celebration of Soul (Miles High Records, 2015)
....Multe chitare, vreo 6 și pe acest album cu un jazz și mai accesibil, tot al 10-lea ca și la Go: Organic...și finalul seriei care a inclus 50 compoziții originale interpretate de 20 muzicieni. Celebrând tradiția jazzului ei nu citesc doar notele de pe pagini ci încearcă să ajungă cu muzica mai mult sau mai puțin retro la partea cea mai profundă, sufletul ascultătorului.
* Syberen Van Munster - Plunge for Distance (Beard ‘n Plaid Records, 2015)
....Chitaristul olandez stabilit la New York debutează aici în fruntea unei formule între care lângă olandezi îl întâlnim și pe acordeonistul brazilian Vitor Gonçalves din grupul lui Hermeto Pascoal și care conferă un fler retro și cinematic pieselor. Plus alte trăsături și elemente care conduc să nu se poată spune că-i vorba doar de ”încă un chitarist” sau ”un alt album de debut”. Bine ținând balansul și cu un stil compozițional personal... dar fricos în fața apei în copilărie, liderul s-a inspirat pentru titlu (vezi coperta) de la o disciplină sportivă acvatică inclusă exclusiv la Olimpiada de vară din 1904, plonjarea în apă ști plutirea fără propulsie cât mai lungă cu capul în apă timp de 60 secunde...
* Jakob Bro (gtr) - Hymnotic / Salmodisk (Loveland, 2015)
.....with Peter laugesen: poetry, recitation; Jesper Zeuthen: sax; Andrew D'Angelo: sax; Chris Speed: sax; Nikolaj Torp Larsen: keyb; Anders Christensen: bass; Thomas Morgan: bass; Nicolai Munch-Hansen: bass; Jakob Høyer: drums; Kresten Osgood: drums.
.... Explorând mereu diverse formate muzicale, chitaristul Bro a ajuns și la ”poetry & jazz”, așadar un regal danez aici de poezie și jazz, cu 2 bateriști, 3 basiști și tot atâția suflători, un claviaturist și vocea recitativelor unui important poet național ce se inspiră din genetația ”Beat”, Peter Laugesen. Un ”catarzis muzical” -cum îl numea un critic- ”care îndrăznește să vorbească despre mai toate aspectele vieții”.

* Jakob Buchanan - Requiem: A Tale of God's Will (A Requiem for Katrina) -2 LP/CD- (Self Produced, 2015)....Music for Jazz Orchestra, Aarhus Cathedral Choir and Soloists
...with Indra Rios-Moore: voc; Jakob Bro: gtr, loops; Marilyn Mazur: perc, etc

,,,Rămânem încă puțin în Danemarca pentru acest tribut monumental adus de trompetistul Buchanan victimelor uraganului Katrina din 2005, inspirat și de albumul tematic asemănător Terence Blanchard (trumpet) - A Tale of God's Will (A Requiem for Katrina) (Blue Note, 2007). Un album de aproape 80 minute cu multe contraste muzicale și lingvistice, cu titlurile în majoritate în limba latină, voci serafice -între care se distinge Indra Rios-Moore- și solouri improvizate unde-l regăsim pe precedent analizatul tiz al trompetistului, chitaristul Jakob Bro.
* Indra Rios-Moore - Heartland (Impulse!, 2015)
....Vocalistă mulatră nou descoperită, albumul de ”covers” jazz, rock & Americana fiind influențat și totodată dedicat mamei sale răpusă recent de cancer. Cei sceptici care ar suspecta apriori lipsa de originalitate sau că albumul ar fi prea depresiv, au din contră surpriza plăcută a melanjului deloc trenant inspirat de blues, soul și jazz amintind de Lizz Wright, Cassandra Wilson, Nancy Wilson sau Etta James, cu un solid suport danez instrumental (soțul Indrei este saxofonistul Benjamin Traerup) și a aranjamentelor la care își aduce aportul basistul producător Larry Klein (Joni Mitchell, Tracy Chapman, etc) asemănat de un critic cu Dan Auerbach din Black Keys pentru cum a contribuit acesta la albumul ”Ultraviolence” al Lanei Del Rey. ”Money” (Pink Floyd) și -cu tempo-ul mai diminuat- ”Heroes” (David Bowie) au ambele variante interesante.

* Emily Saunders - Outsiders Insiders (The Mix Sounds, 2015)..."Jazz Vocals, Brazilian Rhythms"
....E albumul meu preferat în ce privește jazzul vocal, o mare și plăcută surpriză mai ales că n-o știam pe vocalistă de pe debutul ei cu ”Cotton Skies”. Electronicele vibrate ale clapelor, efectele la vocea glissando și flerul ușor brazilian o aduc în zona muzicală neo-samba ”acoperită” de Bebel Gilberto, Ceu sau Cibelle -”Descending Down”, ”Summer Days”-...în timp ce de pe filon american se disting ecouri de la Gretchen Parlato și Lauren Desberg. Iar din cel (afro) britanic, de Sade (Adu). Câte 2 pianiști, 2 basiști și 2 percuționiști bine inserați în viziunea muzicală a lui Emily se perindă pe album interșanjabili de la piesă la piesă, tineri și puțin cunoscuți, până la dinamica piesă finală ”Residing”. Asta mi s-a părut că face albumul cu-atât mai interesant și pentru că n-o știam dinainte nici pe Lauren Desberg, iată încă un nume danez aici -oare al câtelea de azi?:
* Lauren Desberg - Sideways -EP- (2012)

* Lauren Desberg - Twenty First Century Problems (2015)
...În afară de o voce cu un bun timbru de soul-jazz, puține de remarcat muzical la o primă parcurgere a albumului pentru această vocalistă totuși rezidentă în Harlem/New York cu numai 3 originale și mult orientat spre pop, chiar dacă fundalul etalează câțiva muzicieni de jazz deja bine cunoscuți: Taylor Eigsti: pian (Kendrick Scott Oracle, Chris Botti), Walter Smith III: tenor-sax (Jason Moran), Corey Fonville: drums (Nicholas Payton, Christian Scott), Chris Smith: bass. Mi-e clar că nu-i un material destinat celor ce caută sound-uri mai inovatoare...

Retrospectivă de decembrie 2015 (II)

* (Joachim) Badenhorst (&) (Dan) Peck - The Salt of Deformation (Klein-05, 2015)

* Tony Malaby's Tubacello (feat. Dan Peck, Christopher Hoffman & John Hollenbeck) - Scorpion Eater (Clean Feed, 2014)

....Tuba atât de rar auzită în jazz e în prim plan aici pe cele 2 albume cu un jazz din ce în ce mai elevat, subtil și avangardist, pe primul dintre ele partenerul principal al americanului Dan Peck fiind un saxofonist și bas clarinetist belgian de 34 ani. Atenție, până acolo s-a ajuns pe meleaguri mai avansate din jazz până la a exista și o casă de discuri specializată pentru acest instrument, numită Tubapede Records (la care a debutat solo Dan Peck)!

https://tubapederecords.bandcamp.com/album/solo-lp

* Ingrid Laubrock (t & a-saxes) -  Ubatuba (Firehouse 12 Records, 2015)

...adaug acestui areal acustic select și albumul saxofonistei, inclusiv datorită titlului care trădează prezența aceluiași instrument, respectiv a tânărului și promițătorului tubist.

* Espen Berg (Norway) - Noctilucent (solo piano) (Atterklang, 2012)

* Espen Eriksen Trio - Never Ending January (Rune Grammofon, 2015)..."à la Tord Gustavsen and Esbjörn Svensson".....with Lars Tormod Jenset: bass, Andreas Bye: drums

....Cedez plăcerea analizelor oricât de vagi a acestor 2 albume a celor 2 Espeni grupului prietenilor de la Gărâna, focalizați pe noul jazz scandinav, mai ales norvegian...și cărora le sunt dator pe de altă parte cu mulțumiri speciale pentru "chitarra elettrica acustica spettacolari" a italianului Walter Beltrami preferat de ei la final de an 2015 și pe care eu l-am descoperit abia acum. La cel de-al 2-lea am citat totuși un mic insert măgulitor prin cele 2 nume asociate într-un ”review” la albumul lui Eriksen. 

* Radu Malfatti (tb) - One Man and a Fly (Cathnor Recordings, 2015)...."Trombone solo" 

* Satoko Fujii Orchestra Berlin - Ichigo Ichie (Libra, 2015)

* Nat Birchall (t-sax) - Invocations (Jazzman, 2015)

....Deloc ușor de asimilat aceste 3 albume de la 3 case diferite necesitând atenție și concentrare pentru că sunt muzici plasate tot în sfera jazzului modern creativ ce împletește improvizația liberă cu moștenirea ”free” și cu rigoarea genului clasic contemporan. Pe Nat Birchall l-aș fi putut la fel de bine alipi celorlalți 3 tenor-saxofoniști amintiți mai sus.

* New York Gypsy All-Stars (Ismail Lumanovski/clar) - Dromomania (2015)..."Balkanalia, Turkish Roots, and Gypsy Soul with Funky Refinement"

* Dee Dee Bridgewater, Irvin Mayfield & The New Orleans Jazz Orchestra - Dee Dee's Feathers (OKeh, 2015)

* Miho Hazama (and m_unit) - Time River (Sunnyside, 2015)

....Tripletă de albume prin care am revenit la un jazz mai ”light”, chiar ritmic colorat și mai mult sau mai puțin adânc ancorat în tradiții. Primului lesne de intuit muzical din însuși numele trupei i-am atașat o înșiruire de stiluri dintro cronică iar la cel de-al 3-lea e de remarcat tânăra și promițătoarea pianistă japoneză în fruntea unui grup cu mulți angajați ai casei Sunnyside unii colaborând și cu Lucian Ban.

...Pentru a încheia această postare cu zona extinsă ”fusion” în care aș încadra următoarele, prea puțin decelate deocamdată, deci posibil la unele cu reveniri ulterioare mai în detaliu:

* Ligro (Agam Hamzah, gtr/Indonezia) - Dictionary 3 (MoonJune, 2015)

* Adam Rudolph Go: Organic Guitar Orchestra - Turning Towards the Light (Cuneiform, 2015)

* Michael Gibbs & The NDR Big Band - Play A Bill Frisell Set List (Cuneiform, 2015)

* Sons Of Kemet (Shabaka Hutchings) - Lest We Forget What We Came Here to Do (Naim Jazz, 2015)

* Animation (Bob Belden's) - Machine Language (RareNoise, 2015)....with Bill Laswell: bass, Kurt Elling: narrator

* Throttle Elevator Music – Jagged Rocks (Wide Hive, 2015)....Kamasi Washington: t-sax, Matt Montgomery: gtr/bass/p-no, Gregory Howe: prod, arr, etc & Mike Hughes: dr

....iar la final, ”dăm Cezarului ce-i al Cezarului” printro recuperare a unui vechi concert:

* Miles Davis - Sun Palace, Fukuoka, Japan October '81 (2015)...."FM recording (?)"

....with Bill Evans: t-sax & flt, Al Foster: dr, Marcus Miller: bass, Mike Stern: gtr, Mino Cinelu: perc

P.S.:

Sus-numitul Walter Beltrami, pentru cel puțin ultimele 3 albume chitaristice sub nume propriu, pentru colaborarea cu pianistul Kekko Fornarelli și mai-mult-ca-sigur pentru albumul Panic Trio anunțat să apară în primele luni ale lui 2016 -cu un insert dintro repetiție deja postată audio & video pe site-ul personal- merită o tratare/postare separată.

Retrospectivă de decembrie 2015 (I)

* Nicole Mitchell, Tomeka Reid, Mike Reed - Artifacts (482 Music, 2015)
* Tomeka Reid (cello) Quartet - S/T (Thirsty Ear, 2015)
.....Fără a avea atractivitatea eclatantă a Esperanzei Spalding, cello-ista Tomeka o poate totuși concura prin jazzul mai elaborat, mai ales de pe debutul sub nume propriu a quartetului ei în care o are alături pe deja consacrata chitaristă Mary Halvorson. ”A name to watch”....

* Jeff Coffin with The Caleb Chapman's Crescent Superband - The Inside of the Outside (Ear Up, 2015)
.....Special Guests: Randy Brecker, Branford Marsalis, Roy ‘Futureman’ Wooten, Victor Wooten, Trombone Shorty, etc
 .....Jeff Coffin (alto/tenor/baritone sax, flute) împreună cu un masiv grup americano-cubanez plus invitații ”speciali” unul mai celebru ca celălalt, a realizat un album din ale cărui încasări să fie ajutați studenții de la Conservatorul de muzică din Havana. Tipul acela de jazz dinamic afro-cubanez, ”politic corect” fără mari complicații și în general cu șanse la premii Grammy.

* Rayford Griffin (dr) - Reflections of Brownie (RazorEdge, 2015)...'s nephew tribute
....Nepotul trompetistului baladist legendar Clifford Brown, dispărut la doar 25 ani și pionier în stilul ”cool”, aduce un tribut adaptat contemporan alături și de alți descendenți -Clifford Brown Jr. & Clifford Brown III-, plus somități ca Roy Hargrove (tr.), Everette Harp (sax), Brian Bromberg (bass), Rick Braun și Nicholas Payton (tr.), Phillipe Saisse (gtr), regretatul pianist George Duke, etc.

* Gerry Gibbs Thrasher Dream Trio – Live in Studio (Systems Two, 2015)
....Kenny Barron: p-no; Ron Carter: ac bass; Gerry Gibbs: dr; Roy Hargrove: tr, flg (5, 7, 11, 16); Cassandra Wilson: voc (3, 7, 13)
....Alt baterist în ascensiune, conducând aici un trio cu-adevărat ”de vis” incluzând pe 2 dintre idolii săi, plus invitați nu-mai-puțin celebri: același trompetist Roy Hargrove (prezent și pe anteriorul album de care aminteam) și vocalista ”contralto no.1” din lume, Cassandra Wilson.

* Klaus Paier & Asja Valcic - Timeless Suite (ACT Music, 2015)
....Klaus Paier / accordion, bandoneon/ Asja Valcic / cello
....Insolitul duo acordeon-violoncel recidivează cu acest album la fel de eclectic precum precedentul și după a cărui audiție se rămâne la fel de greu de răspuns la întrebarea-cheie în care rezidă toată savoarea acestei muzici: ”acesta este jazz, clasic (jazz ”cameral”) sau muzică ”world”?

* Duane Eubanks Quintet - Things of That Particular Nature (Sunnyside, 2015)
....Duane Eubanks: tr, flg/ Abraham Burton: sax/ Marc Cary: p-no/ Dezron Douglas: bass/ Steve Nelson: vib/ Eric McPherson: dr.
.....E rândul mezinului Duane -”Son #3”- să-i urmeze pe frații lui mai mari deja consacrați, trombonistul Robin și chitaristul Kevin, revenind în postura de lider după mai bine de 10 ani timp în care ca ”sideman” a acumulat experiență în formule conduse de jazzmen-i majori ca Dave Holland, Mulgrew Miller și Jeff Williams, plus contribuții la trompetă ”în familie”, de ex. pe ultima realizare ”The Messenger” a lui Kevin, ex-”Tonight Show” bandleader.

* Blue Buddha (Louie Belogenis/t-sax with Dave Douglas, Bill Laswell & Tyshawn Sorey) - Blue Buddha [Tzadik, 2015]........."spiritual sacred free improv jazz"

* Saagara (Waclaw Zimpel/clarinets) - Saagara (Multikulti, 2015)

* Bill Wells & Friends - Nursery Rhymes -LP- (Karaoke Kalk/Germany, 2015)
....with Karen Mantler, Yo La Tengo, Isobel Campbell, Amy Allison, Annette Peacock, Aby Vulliamy, Satomi Matsuzaki, Norman Blake, etc

....iată 3 interesante descoperiri din luna decembrie, nu îndeajuns asimilate pentru că sunt genul de muzici ce invită la reascultări repetate și pe care le-aș numi generic ”exotice”: primul autointitulat ”Blue Buddha” al unui tenor-saxofonist incluzând emblematica temă de deschidere ”Purification”...al 2-lea înregistrat la New Delhi ca proiect al clarinetistului polonez Zimpel de jazz european și muzică carnatică indiană.... iar al 3-lea al unui pianist care ”împinge” bine jazzul său înspre zona pop-rockului alternativ mai ales prin cele câteva trupe și vocaliste invitate.

* JD Allen (t-sax) - Graffiti (SaVant, 2015)
* Tom Tallitsch (t-sax) - All Together Now (Posi-Tone, 2015)
...apropos de tenor-taxofoniști în vogă gen Louie Belogenis, iată încă 2 exemple în care primul trio trimite cu gândul la John Coltrane și Sony Rollins iar al 2-a dominat de hard bop, la Wayne Shorter și Joe Henderson. De remarcat pe tot albumul pianistul lui Talish -Brian Charette- care a cântat pe câteva vechi albume ale lui Frank Zappa...și punctual, versiunea ”jazzy” cu un ”slower tempo” a sextetului la tradiționalul “The Night They Drove Old Dixie Down”.

* Manu Katché - Touchstone For Manu -compilation- (ECM, 2014)
* Sokratis Sinopoulos Quartet - Eight Winds (ECM, 2015)
.....Nimic de comentat la compilația de pe cele 3 albume cunoscute ale lui Katché. În schimb, deși sunt aproape sigur că s-a scris sau se va mai scrie în românește despre proiectul grecului, nu am cum să nu remarc regalul de 10 piese și 2 variațiuni ale acestui atenian specialist al vechii lire tradiționale, moment anticipat de anterioare materiale tot la ECM pe care se aude lira sa, albumele Eleni-ei Karaindrou și Charles Lloyd/Maria Farantouri ”Athens Concert”.

Va urma....