Gabrielle Herbst (aka GABI) și-a anticipat debutul prin lansarea în septembrie 2014 a single-ului “Koo Koo” la casa de discuri Software a elecronistului experimental Oneohtrix Point Never (aka Daniel Lopatin, muzician, compozitor și producător, fiul unor imigranți și ei muzicieni din fosta Uniune Sovietică)...adăugând reușit sound-uri noi catalogului acestuia prin albumul ”Sympathy” format din 9 titluri scurte și lansat la începutul lui aprilie, odată cu single-ul ”Fleece” însoțit de un videoclip creat de Serena Forghieri, o piesă în care ”vocea sa operează întro serie bucle cu ecouri de catedrală”, cum se remarcă în cronica din Stereogum, aici:
”http://www.stereogum.com/1730787/gabi-sympathy/mp3s/”
”http://www.stereogum.com/1730787/gabi-sympathy/mp3s/”
Tracklist:
01 “Koo Koo” (single/videoclip, sept. 2014)
02 “Da Void”
03 “Love Song”
04 “Mud”
05 “Falling”
06 “Where”
07 “Fleece” (single/videoclip)
08 “Home”
09 “Hymn”
02 “Da Void”
03 “Love Song”
04 “Mud”
05 “Falling”
06 “Where”
07 “Fleece” (single/videoclip)
08 “Home”
09 “Hymn”
N-am rezistat tentației și am cuplat acest album cu ceva și de la producător:
Oneohtrix Point Never (Daniel Lopatin): ”R Plus Seven” (Warp, 2013) și
Oneohtrix Point Never (Daniel Lopatin): ”Commissions II” -EP- (Software, 2015)...fiind vorba însă de cu totul altceva, o muzică electronică ”voiceless” ambientală cu mult experiment, cea mai mare parte interpretată cu sintetizatorul preferat al autorului, Roland Juno-60.
Prolific și divers acest electronist care mai apare și cu pseudonimul Chuck Person și care a mai colaborat printre alții și cu Animal Collective, Nine Inch Nails, Antony and The Johnsons...
“Avea un picior foarte ușor
** Revenind la artistele titulare ale postării, ca să abordez subiectul următor eram în așteptarea noului album al estoniencei stabilită în Elveția, atractiva vocalistă Ingrid Lukas: ”Demimonde” (”plecată” din start cu un atu, respectiv acest titlu care mi-a amintit cu plăcere de un cuplet televizat al marelui nostru Constantin Tănase:
Și o botină din cea mai fină
Păi nu-i păcat de-așa vînat?
De-o demi-mondă, de-o nimfă blondă”
...în înterpretarea celebrului actor clasic Ion Finteșteanu).
Am revizuit anterioarele ei materiale ”Silver Secret” (Universal Music, 2011), Metamorphosis {featuring Ingrid Lukas}: ”Solitude” (2009), și ”We Need To Repeat” [Ronin Rhythm Records, 2009]...plus piesa ”No Lie” {featuring Ingrid Lukas} de pe albumul de colaborări a lui (DJ) Tatana (2011).
”Chorus”-urile de copii (din ”Blue, Black, White” -pe versurile poetei estoniene Doris Kareva-, ”Do Whatever You Do” sau ”Laula”)...sau cântecul duios de leagăn ”Veripunane”, toate de pe ”Silver Secret” nu-și mai găsesc corespondențe pe noul ”Demimonde” -cu excepția piesei mai ritmice ”Unicorn”, preferata mea- și începe practic de unde se terminase ”Secretul de argint”, de la ”Moonglow”, prin introducerea lui ”Joy Of Sea”. Totuși, deși cu unele momente trenante datorate mai ales unor vocalize tânguitoare, noul album este destul de reușit și acesta, cu pianul mai puțin folosit dar cu destule synths și strings...și parcă mai apropiat de producțiile americane în care e implicată Carla Kihlstedt. Rămân în picioare și analogiile cu Björk sau cu ”gărâneanca” albanezo-elvețiancă Elina Duni, cu care Ingrid a și cântat împreună.
(http://www.ingridlukas.com/)
”Demi-monde” e ca un univers muzical” spune artista întrun recent interviu făcând trimitere la stilurile de viață hedonistice de la finele sec. XIX și începutul lui XX din romanul omonim a lui Alexandre Dumas, Ingrid se referă însă la ceva oarecum opozit, un spațiu estonian, un colț secret și umed de țară, inclusiv submersibil în ocean, unde creaturi fabuloase precum manticore, goblini, unicorni, îngeri negri sau demoni ”pot să apară înotând și să danseze în jurul tău”. Dar și locuri cât se poate de reale, atât din Estonia cât și din munții Elveției, au inspirat-o pentru un al 3-lea album care ”nu e atât de jazzy și folcloric, ci e unul cu muzică mai alternativ-pop și electronică”.
http://www.jazzkaar.ee/en/news/item/ingrid-lukas-interview.html
Combinația muzică-dans e urmată de Ingrid Lukas în spectacolul realizat cu coreograful estonian Rene Köster & Twisted Dance ”INGRID LUKAS MEETS DANCE” în distribuția:
Ingrid Lukas - vocal, keyboard
Patrik Zosso - drums, synthesizer, electronics
Céline_Giulia Voser - cello, vocal, synthesizer
Manu Rindlisbacher - bass
Rene Köster - dancer & choreography
Helina Reinjärv - dancer
Kristel Jänes - dancer
Kreete Pillenberg - dancer
** Tot din Estonia, tot în actualitate și nu mai puțin atractivă și talentată este și Maarja Nuut, creditată la vioară, voce și ”live looping”. 8 videoclipuri la calitatea Vimeo cu ea pot fi văzute aici:
”https://vimeo.com/maarjanuut/videos”.
...incluzând videoclipul din toamna lui 2014 "Hobusemäng", piese de pe al 2-lea album aflat acum încă în lucru și de pe debutul ”Soolo” (2013):
Maarja -sau Maria, cum am spune noi- a fost fascinată de piesele tradiționale ale vechilor rapsozi săteni din nordul Estoniei natale, teme pe care le folosește în voiaje imaginare cu peisajele în continuă schimbare combinate cu povești, piese de dans și ”live electronics”. Sunete minimalistice și o stare dominantă de relaxare dar nu în sensul static de letargie pentru că ea știe cum să le facă să sune proaspăt și viu, îmbinând tripleta vioară, voce și electronice. Debutul ”Soolo” a avut o expunere internațională destul de mare încât fost ales unul dintre albumele favorite ale revistei engleze fRoots în 2013. Iar dacă ar trebui să dau și în cazul ei un nume în sens de analogie stilistică cu ceva anterior apărut, acesta ar fi Iva Bittova.
”Demi-monde” e ca un univers muzical” spune artista întrun recent interviu făcând trimitere la stilurile de viață hedonistice de la finele sec. XIX și începutul lui XX din romanul omonim a lui Alexandre Dumas, Ingrid se referă însă la ceva oarecum opozit, un spațiu estonian, un colț secret și umed de țară, inclusiv submersibil în ocean, unde creaturi fabuloase precum manticore, goblini, unicorni, îngeri negri sau demoni ”pot să apară înotând și să danseze în jurul tău”. Dar și locuri cât se poate de reale, atât din Estonia cât și din munții Elveției, au inspirat-o pentru un al 3-lea album care ”nu e atât de jazzy și folcloric, ci e unul cu muzică mai alternativ-pop și electronică”.
http://www.jazzkaar.ee/en/news/item/ingrid-lukas-interview.html
Combinația muzică-dans e urmată de Ingrid Lukas în spectacolul realizat cu coreograful estonian Rene Köster & Twisted Dance ”INGRID LUKAS MEETS DANCE” în distribuția:
Ingrid Lukas - vocal, keyboard
Patrik Zosso - drums, synthesizer, electronics
Céline_Giulia Voser - cello, vocal, synthesizer
Manu Rindlisbacher - bass
Rene Köster - dancer & choreography
Helina Reinjärv - dancer
Kristel Jänes - dancer
Kreete Pillenberg - dancer
** Tot din Estonia, tot în actualitate și nu mai puțin atractivă și talentată este și Maarja Nuut, creditată la vioară, voce și ”live looping”. 8 videoclipuri la calitatea Vimeo cu ea pot fi văzute aici:
”https://vimeo.com/maarjanuut/videos”.
...incluzând videoclipul din toamna lui 2014 "Hobusemäng", piese de pe al 2-lea album aflat acum încă în lucru și de pe debutul ”Soolo” (2013):
Maarja -sau Maria, cum am spune noi- a fost fascinată de piesele tradiționale ale vechilor rapsozi săteni din nordul Estoniei natale, teme pe care le folosește în voiaje imaginare cu peisajele în continuă schimbare combinate cu povești, piese de dans și ”live electronics”. Sunete minimalistice și o stare dominantă de relaxare dar nu în sensul static de letargie pentru că ea știe cum să le facă să sune proaspăt și viu, îmbinând tripleta vioară, voce și electronice. Debutul ”Soolo” a avut o expunere internațională destul de mare încât fost ales unul dintre albumele favorite ale revistei engleze fRoots în 2013. Iar dacă ar trebui să dau și în cazul ei un nume în sens de analogie stilistică cu ceva anterior apărut, acesta ar fi Iva Bittova.
Ambele artiste -Ingrid Lukas și Maarja Nuut- sunt anunțate pe afișul festivalului ”Tallinn Music Week” (cu un line-up cu peste 200 artiști din 26 țări).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu